De ce voi vota „răul cel mai mic”


De 22 de ani situaţia Bucureştilor a fost din ce în ce mai complicată. Pe măsură ce potul provenit din bugetul pus în joc creştea, situaţia devenea şi mai căcănie.

 

Până în 1992 Bucureştii au cunoscut vreo trei sau patru primari cocoţaţi acolo prin decizie guvernamentală. Abia în 1992 bucureştenii şi-au putut alege edilul. Acesta a fost Crin Halaicu şi din toată perioada sa de administrare memoria mai păstrează reamenajarea bulevardelor Kogălniceanu-Elisabeta. Perioada Ciorbea a fost de prea mică durată (şi a constituit şi decesul politic al respectivului), mandatul fiind în realitate al lui Viorel Lis.

 

Pe scurt, anii ’90 se constiutuie pentru Bucureşti în exact aceeaşi zonă gri în care se afla întreaga Românie. La margine de civilizaţie, cu întreprinzători proveniţi din buticurile de la colţul blocurilor, fără proiecte importante din lipsa fondurilor care să intre în ţară şi din teama guvernelor de a băga bani în investiţii publice.

 

Punctul în plus este dat de deciziile guvernelor Convenţiei prin care descentralizarea nu numai că a fost luată în discuţie, ci şi introdusă în legi. Tot la puncte pozitive intră aici şi munca unor miniştri de a iniţia proiecte ce vizau dezvoltarea urbană: proiectele ANL, inventarierea clădirilor cu risc seismic. Deciziile guvernului Năstase duc şi mai departe autonomiile sectoarelor din componenţa Bucureştilor, la un moment dat Capitala fiind compusă din 6 oraşe.

 

Toate acestea însemnau şi creşterea bugetului bucureştean şi un borcan cu miere prea tentant pentru a nu atrage diverşi „urşi” politici. Şi uite aşa îl aflăm candiadat pe fostul ministru, Traian Băsescu, ajuns cu mare luptă în turul doi al localelor din 2000, iar apoi ales primar general al Bucureştilor – cu un consiliu însă de altă culoare politică. Asemenea i se prezentau şi conducerile sectoarelor.

 

De aici avem parte (privită de la 10 ani distanţă) de o circotecă prin care primarul general în funcţie în vremea aceea căuta să se victimizeze, în condiţiile în care tot mai multe direcţii de care se ocupa Guvernul trec în administrare locală ori judeţeană. O perioadă DEZASTRUOASĂ pentru bucureşteni, cu toată că robinetele financiare începeau să se deschidă, asta şi pentru că perspectiva intrării în UE era tot mai apropiată iar diversele programe cu finanţare europeană începeau să-şi facă simţită prezenţa. Dar în fruntea bucatelor se afla „ursul” politic de care vorbim. Şi care se baza pe crearea aceluiaşi mediu conflictual din care îşi trage energia – aşa cum îl ştim şi din haina de preşedinte.

 

I-au fost duşmani buticarii, şi i-a distrus în spirit leninist fără să le dea o alternativă; a impus un proiect (pasajul suprateran Basarab) fără însă a se pune o cărămidă în timpul mandatului său ori al moştenitorului său politic (Videanu); a încheiat contracte în avantajul firmelor străine, în timp ce întreprinderi româneşti erau falimentate din lipsa comenzilor de la stat – cazul contractului Mercedes în defavoarea ROCAR; gangsterii imobiliari au început să-şi facă apariţia cu proiecte din ce în ce mai monstruoase, în timp ce clădiri de patrimoniu cădeau victimă – cazul de la catedrala Sfântul Iosif, cazul bisericii Armene etc; cel mai tragicomic „război”: cel cu judeţul Ilfov, care viza traseele RATB – cu toate că mecanisme de colaborare între cele două entităţi (Bucureşti şi Ilfov) existau prin legea colaborării regionale. Şi transformarea primarului în hingher-şef! Imaginea pe care o aveam în lume, de hingheri.

 

O să mi se spună că multe din cele ce am scris mai sus privesc perioada Adriean Videanu, dar acest individ era continuatorul fidel al politicii băsiste. Iar aceasta poate fi sintetizată astfel: „nu pot să fac nimic pentru că îmi este potrivnic CGMB. Când CGMB are majoritatea favorabilă, atunci vinovăţia o au primarii de sectoare. Eu sunt nevinovat ca un bebeluş”. Din perioada aceasta (Băsescu-Videanu) cel mai puternic se menţin în minte asfaltările. Şi „borduriadele”. Pentru că erau bani buni de păpat din buzunarul bucureştenilor. Şi mai sunt câteva lucruri „minore”: contractele privind iluminatul public, contracte pentru curăţenie, pentru canalizare etc.

 

În 2008, la al doilea tur, când aveam de ales între Blaga şi Oprescu, eu nu m-am dus. Din punctul meu de vedere erau două rele absolut egale. Şi îmi menţin şi acum părerea. Domnul doctor a înălţat „podul minune”. Preţul a fost triplu (dacă nu mai mult) faţă de suma preconizată. A ridicat „stadionul minune”, preţul fiind incredibil de mare. A încercat să dea tunul numit „bulevardul Uranus”. Un punct pozitiv: reintroducerea traseelor de noapte ale RATB.

 

Şperţurile din timpul acestui prim mandat Oprescu au o explicaţie foarte simplă: nu conduce numai Oprescu Bucureştii. Consiliul General aprobă sau dezaprobă orice sumă pe care ar trebui să o cheltuie primarul general; aprobă sau dezaprobă orice proiect ar vrea să demareze primarul general; aprobă sau dezaprobă orice legislaţie olocală ar vrea să instituie primarul general. Ceea ce se traduce prin: „ne dai şi nouă caşcaval din felia pe care o mănânci şi închizi ochii şi taci chitic atunci când ne băgăm mâinile până la cot în bugetul localităţii”. Iar majoritatea care avea pâine şi cuţitul era formată, ţineţi-vă bine, din: PD-L în alinaţă cu PNG şi cu PRM. Aşa că atunci când vedeţi clădirile distruse ori dispărute peste noapte din spaţiul citadin bucureştean, să vă gândiţi imediat la OPRESCU, PD-L, PNG şi PRM împreună.

 

Duminica asta voi merge la vot. Iar în faţa mea sunt doar 4 opţiuni de luat în considerare. Am arătat într-o postare anterioară că în ceea ce priveşte primarul Capitalei nu există decât patru programe expuse.

 

Pe Oprescu nu-l pot vota. Are şi lucruri bune făcute dar hoţiile şi crimele urbanistice îl exclud dintre preferaţii mei.

 

Prigoană? Adică PD-L. Adică cel de a declarat mai în urmă cu câţiva ani că el doreşte ca spitalele să dispară din oraş şi să fie mutate la periferie. Cel care a votat în Parlament transformarea României în colonie a străinilor. Nu, mulţumesc.

 

Cazul Nicuşor Dan. Când văd că partizanii săi sunt în acelaşi timp cei mai feroci băsişti, îmi pun atunci nişte mari semne de întrebare. Pentru că avem noi, românii, o vorbă: „Spune-mi cu cine te-nsoţeşti ca să-ţi pun cine eşti”. Aşa că nu, nici cu Dănuţ srl nu votez.

 

Rămâne răul cel mai mic. Mic nu numai la figurat ci şi la propriu. E obişnuit şi cu presiunea media pe cap. S-a străduit să-şi facă şi temele pe care le cere o campanie decentă electorală. Scandalurile sale ţin mai mult de viaţa privată – deşi se întreabă mulţi de unde-i provine averea. Iar dacă are avere, atunci poate-i şi sătul. Deci Irinel să fie!

 

PS: modul acesta de alegere într-un singur tur duce în realitate la diminuarea puterii primarilor din localităţi în beneficiul consiliilor locale ori judeţene. Sunt seminţele pentru un viitor blocaj decizional generalizat.

Silviu Prigoană: Soluții pentru București


Mustăciosul acesta, cunoscut şi drept soţul doamnei Bahmuţeanu, a uitat în campania aceasta vorbele spuse nu cu mulţi ani în urmă. Anume că el doreşte demolarea spitalelor existente în cuprinsul Capitalei şi construirea altora noi la margine de Bucureşti. A uitat el dar nu am uitat eu.

Soţul doamnei Bahmuţeanu a uitat şi unde îşi are originea gaşca de puşcăriabili ce a condus Bucureştii de 8 ani de zile. Îi remintesc tot eu: majoritatea CGMB a fost alcătuită din alianţa dintre PD-L, PRM şi PNG. Ăştia au avut pâinea finanţelor şi mai ales cuţitul cu care a fost hăcuit bugetul bucureştean. Şi, pfii, ce amănunt! Totă cloaca aia era şi este alcătuită din „oameni obişnuiţi, nu politicieni”.

Şi tot soţul doamnei Bhmuţeanu (mai degrabă echipa de campanie, ca să nu arunc totă vina pe el) crede că noi, ăştia de ne pierdem timpul pe net, avem dispoziţia să ne pierdem intrând sărind de pe link pe alt link. Nu, domnule Prigoană, eu personal prefer să dorm decât să dau clikuri la dumneata pe site. Mai bine făceai dumneata o pagină web în care îţi expuneai ideile în mare, şi nu doar fraze în stil Goebbels.

1. Soluția Prigoană pentru PROBLEMA CÂINILOR COMUNITARI
„Câinii trebuie să trăiască, dar nu pe străzi, fără stăpân. În 6 luni curăț orașul de maidanezi.”

2. Soluția Prigoană pentru PROBLEMA TRAFICULUI
„Transport public de suprafață GRATUIT pentru bucureșteni.”

3. Soluția Prigoană pentru  PROBLEMA CURĂȚENIE ȘI ESTETICA ORAȘULUI

„Străzi aspirate, nu măturate.”

4. Soluția Prigoană pentru PROBLEMA CHELTUIELILOR DE ÎNTREȚINERE
„Facturi la încălzire mai mici cu 25%.”

5. Soluția Prigoană pentru PROBLEMA SIGURANȚA CETĂȚEANULUI

„Mai multe stații SMURD, mai multe stații de POMPIERI.
Anunțarea imediată a părintelui când elevul chiulește de la școală.”

6. Soluția Prigoană pentru  PROBLEMA ASISTENȚEI SOCIALE
“Înființarea de centre speciale de asistență socială.”

7. Soluția Prigoană pentru PROBLEMA CULTURALĂ A BUCUREȘTIULUI

“Bucureștiul, capitală culturală europeană pentru un an.”

8. Soluția Prigoană pentru PROBLEMA LOCUINȚELOR  SOCIALE
“Locuințe ieftine achiziționate din execuțiile bancare.”

9. Soluția Prigoană pentru  PROBLEMA INEXISTENȚEI TURISMULUI
“Festivaluri și competiții tematice în fiecare lună.”

10. Soluția Prigoană pentru PROBLEMA ACCESĂRII FONDURILOR EUROPENE
“Atragerea de proiecte europene într-un ritm mult mai susținut.”

Sorin Oprescu: Platforma program pentru dezvoltarea Bucureştiului


Domnul doctor vine cu mult „bla, bla, bla”, cu multe poze, cu multe grafice – incluse acestea în nişte prezentări de tip „slide”. Adică mult sclipici pentru luat ochii. De parcă facturile plătite până acum nu ne-au luat ochii! Şi cine are timp, dom’ doctor, să citească zeci de pagini în Power Point?

„Autostrada suspendată” a rămas în aer. Alături se află alianţa toxică de care nu pomeneşte domnul Oprescu nimic: aceea dintre consilierii pedelişti, peremişti şi penegişti alături de care a condus de 4 ani Capitala.

“Inaintea unui nou moment electoral, mesajul meu pentru bucuresteni este acela de a avea incredere pentru ca SE POATE. In ultimii 4 ani am demonstrat acest lucru. Cu vointa, cu multa munca, cu perseverenta, fara scandal si preocupat numai de interesul bucurestenilor am demonstrat ca lucrurile se pot misca in directia dorita. Investitiile pe care le-am facut in pasaje rutiere, in parcari, in reteaua de apa si de canalizare, in iluminatul public, in scoli si spitale, in teatre sau in parcuri sunt de fapt investitii in calitatea vietii bucurestenilor.

Stiu ca sunt in continuare probleme de rezolvat, iar pentru eliminarea lor este nevoie de o abordare strategica si de o viziune integrata care sa contina solutii pe termen scurt, mediu si lung. Gratie a ceea ce am facut in ultimi ani, Bucurestiul are acum o viziune si un plan strategic de dezvoltare. Cu acestea vin acum in fata bucurestenilor.

De ce o Platformă program pentru Bucureşti? Pentru că acest oraş are nevoie de o administrare modernă, profesionistă, care să iasă din logica electorală fracţională. Acesta nu este Programul lui Sorin Oprescu, ci Programul orasului, al Bucurestiului. Nu este un program electoral gandit pentru un mandat, ci este o strategie de dezvoltare unitară, dar şi sectorială, pe termen scurt, mediu şi lung.

Este pentru prima dată în istoria post-revolutionata a Bucurestiului cand un primar sau un candidat pentru aceasta functie vine cu o astfel de strategie pe care isi fundamenteaza deciziile si actiunile. Practic, eu nu propun pentru Bucuresti o serie de masuri haotice, facute pe genunchi, mai mult sau mai putin realiste. Eu lansez un program structurat pe diverse domenii si fundamentat pe o strategie, pe o expertiza, pe politici urbane integrate. Numai asa se poate asigura o dezvoltare durabila!

Vreau ca orasul sa devina un motor de bunastare pentru locuitorii sai si un model pentru intreaga Romanie. Programul pentru Bucuresti pe care il lansez astazi reprezinta nu un angajament, ci o garantie ca acest lucru poate deveni realitate.”

Unul dintre programele sectoriale prioritare ale Platformei pentru dezvoltarea Bucureştiului este PROGRAMUL PARCӐRI.

 

Cu toţii ştim că Bucureştiul are o problemă cu locurile de parcare. Acest lucru creează disconfort atât pentru şoferi, cât şi pentru pietoni. De aceea, am acordat o atenţie deosebită acestui subiect.

Am conceput primul sistem public de parcări moderne din Capitală, am creat proiecte, am găsit şi formula de finanţare (parteneriat public-privat) şi ne-am apucat de treaba. Este vorba despre STRATEGIA DE PARCARE, studiu realizat de experti internationali. Am avansat enorm față de acum patru ani, iar astăzi avem în diverse stadii de planificare şi execuție mai multe parcaje, care, în curând, vor împânzi oraşul.

Există mai multe tipuri de parcări:

Parcări subterane pentru zona centrală, unde spaţiul este limitat:
• Parcaj subteran Piaţa Universităţii: 420 locuri (PPP), finalizare – semestrul II 2012
• Parcaj subteran Piata Walter Mărăcineanu: 242 locuri (PPP), finalizare – semestrul I 2015
• Parcaj subteran Piaţa Alba Iulia: 1.200 locuri (PPP), finalizare – semestrul I 2015
• Parcaj subteran Piaţa Dorobanţi: 254 locuri (PPP), finalizare – semestrul I 2014
• Parcaj subteran Piaţa Edgar Quinet: 380 locuri (PPP), finalizare – semestrul II 2013
• Parcaj subteran Gara de Nord: 1.487 locuri (PPP), finalizare – semestrul I 2016
• Parcaj subteran Piaţa Charles de Gaulle: 603 locuri (PPP), finalizare – semestrul II 2014
• Parcaj subteran in zona Bibliotecii Naţionale – bd. Unirii: cca. 3.000 locuri, finalizare – semestrul I 2016
• Parcaje subterane în galeriile metroului: cca. 550 locuri, finalizare – semestrul I 2013

Parcări tip Park & Ride, care au drept scop descurajarea traficului în centrul oraşului:
Primele locaţii:
• Zona Aerogarii: 200 locuri, finalizare – semestrul I 2013
• Zona Iancului – Pantelimon: 250 locuri, finalizare – semestrul I 2014
• Zona Liviu Rebreanu: 220 locuri, finalizare – semestrul I 2014
• Zona IMGB: 220-250 locuri, finalizare – semestrul II 2013
• Zona Militari: 250 locuri, finalizare – semestrul I 2015

Parcări rezidenţiale, între blocuri:
• Perioade diferite, în funcţie de locaţii şi numărul lor, fiind structurate pe trei tipuri: de 130 de locuri, 300 de locuri şi 500 de locuri.
• Minimum 20 de parcari pana in 2015

Costul vieţii în Bucureşti este influenţat de calitatea serviciilor publice şi a utilităţilor. Investiţia în utilităţi mai bune (apă, canal, căldură, curăţenie, gaze, telecomunicaţii), precum şi servicii publice mai bune înseamnă bani mai puţini cheltuiţi de fiecare dintre noi. Înseamnă mai multă sănătate, înseamnă servicii de calitate, care converg spre un oraş civilizat.

Proiecte majore:
• Preluarea la bugetul PMB a datoriei principale a RADET Bucureşti şi anularea penalităţilor.
• Realizarea serviciului integrat (producţie, transport, distribuţie).
• Delegarea serviciului integrat unui operator care este obligat să facă investiţiile necesare, activele rămânând publice.

Factura lunară a bucureşteanului înseamna, însă, mult mai mult decât încălzirea pe timp de iarnă. Tocmai de aceea, Platforma program pentru dezvoltarea Bucureştiului include un plan integrat privind serviciile publice de tipul iluminatului public, salubritate, apă şi canal, telecomunicaţii şi transport.

Nicuşor Dan: Ce vreau să fac


Idol al ‘ntelectualilor, domnul Nicuşor Dan şi-a propus multe. A şi făcut câte ceva, e drept, din poziţia de ONG-ist, şi anume a împiedicat nişte demolări abuzive.

I-am citit programul – găsit pe siteul propriu – şi nu pot să nu remarc şi aici prezenţa unor promisiuni care nu ţin de de municipalitatea bucureşteană, ci de Guvern. Situaţia Metroului, bunăoară. Marea problemă pe care ar avea-o domnul Dan în cazul în care ar câştiga ţine de faptul că nu are nici o susţinere politică. Adică îi lipseşte acel sprijin care vine de la oamenii cu aceleaşi principii constituiţi într-o mişcare de presiune publică. Am menţionat asta pentru cei de confundă politicianismul cu Politica.

1. Economia

Economia este fundamentul dezvoltarii orasului. Propun o schimbare fundamentala de viziune. Primaria nu mai trebuie sa se multumeasca sa imparta banii care ii vin la buget ci trebuie ca, prin investitiile pe care le face, sa atraga noi investitii private, care sa dezvolte orasul si prin aceasta sa aduca locuri de munca si bani mai multi la buget.

Proiecte:

  • Dambovita, axa creativa a orasului: concentrarea firmelor de tehnologie, IT si industrii creative, in coabitare cu universitatile si campusurile universitare, de-a lungul Dambovitei. Definirea Bucurestiului ca centru regional in tehnologie, IT si industrii creative.
  • Dezvoltarea pietei locale printr-o politica predictibila de achizitii a primariei
  • Cadru investitional corect: administratie rapida (autorizari) si impartiala; licitatii transparente
  • Spatii gratuite pentru startup’uri

2. Banul public

Trebuie sa inceteze cheltuirea aberanta a banului public.

Proiecte:

    • Licitatii transparente, mediatizate, cu termene suficiente pentru o participare reala
    • Publicarea pe site-ul Primariei a tuturor contractelor in curs de desfasurare
    • Publicarea pe site-ul Primariei a listei tuturor proprietatilor Municipalitatii si a contractelor de inchiriere pentru acestea
    • Sistem online pe site-ul Primariei pentru publicarea detaliata a tuturor facturilor platite de Primarie, cu corespondenta fata de capitolele de buget.

3. Mobilitatea

Propun o schimbare fundamentala de viziune, pe care orasele occidentale au adoptat-o deja in anii ’70. Trebuie sa avem curajul sa intelegem ca intr-un oras de dimensiunea Bucurestiului nu este posibil ca toti locuitorii sa circule cu autoturismul. Solutia este eficientizarea transportului in comun.

Proiecte:

      • Metroul usor pe infrastructura CFR existenta; triplarea astfel a lungimii retelei de metrou
      • Terminarea soselei de centura si a traversarilor acesteia
      • Benzi unice pentru autobuze si troleibuze; orar afisat si respectat de catre acestea
      • Mari parcari la intrarile in oras; parcari de-a lungul primului inel de circulatie
      • Piste reale pentru biciclisti.

4. Educatia si oportunitatile pentru copii

Propun o schimbare de viziune. Primaria nu trebuie sa se margineasca la a consolida pereti de scoli. Primaria trebuie sa aiba un rol activ in stimularea procesului educational.

Proiecte:

      • Construirea de gradinite, pentru acoperirea deficitului de locuri in gradinite
      • Retea de activitati extrascolare organizate de primarie: cercuri pe discipline de invatamant, formare vocationala, activitati sportive
      • Catedre pentru un numar de profesori universitari de varf la nivel mondial, in special in tehnologie, IT si industrii creative.
      • Educatie antreprenoriala pentru studenti, organizata de primarie.

5. Viata culturala a orasului

Bucurestiul are resursele umane si financiare pentru a se pozitiona ca centru cultural regional. Trebuie doar ca Primaria sa actioneze ca o administratie publica in secolul XXI.

Proiecte:

      • Infiintarea de centre culturale de cartier
      • Numirea unui bord cultural, format din personalitati incontestabile, care sa coordoneze alocarile de fonduri in sectorul cultural
      • Concursuri internationale de anvergura la achizitiile publice in arhitectura, urbanism si arta publica
      • Concursuri de proiect la alocarile de fonduri in artele spectacolului
      • Alocarile de fonduri in artele spectacolului se vor face prin concursuri de proiect
      • Un festival international de anvergura al orasului Bucuresti

6. Problema cainilor vagabonzi

Este o problema pe care numai incompetenta primarilor de pana acum a facut sa para grea.

Solutii:

      • Ridicarea de pe strada a tuturor cainilor vagabonzi; oferirea de catre Primarie de tarcuri pentru asociatiile de proprietari care isi asuma ingrijirea (inclusiv curatenia spatiului) cainilor din vecinatate; adaposturi ale Primariei pentru ceilalti caini vagabonzi
      • Evidenta exacta a tuturor cainilor din Bucuresti, cu sau fara proprietar
      • Sterilizarea tuturor cainilor comunitari; incurajarea sterilizarii cainilor cu stapan
      • Amenzi drastice pentru persoanele care abandoneaza caini
      • Controlul total al ONG-urilor de protectie a animalelor asupra activitatii adaposturilor de caini comunitari.

7. Pietele agroalimentare

Jumatate din pietele agroalimentare au disparut dupa 1990, iar jumatate din jumatatea ramasa au fost concesionate, astfel incat pretul de inchiriere a tarabelor a crescut de cateva ori.

Solutii:

      • Rascumpararea de catre Primarie a pietelor agroalimentare cedate; preturi accesibile pentru inchirierea tarabelor
      • Eliminarea intermediarilor din piete
      • Facilitarea transportului producatorilor din jurul Bucurestiului la pietele din Bucuresti

8. Factura la intretinere

Bucurestiul plateste gigacaloria (productie + distributie) cu 325 lei. Tehnologia moderna permite producerea energiei termice la un pret de 135 lei / gigacalorie. Prin investirea in propriile centrale termice ale municipalitatii, pretul gigacaloriei (productie + distributie) ar ajunge la 170 lei. In 6 ani, Bucurestiul poate finaliza constructia unor astfel de centrale, pentru toate locuintele din oras.

9. Locuinte sociale

Exista un necesar de locuinte sociale in Bucuresti. Pe de alta parte, Primaria nu exploateaza corect proprietatile pe care le detine.

Solutii:

      • Inchirierea la pretul pietei a proprietatilor Municipalitatii care nu au statut de locuinte sociale
      • Atribuirea locuintelor sociale in baza unor criterii ferme
      • Construirea de locuinte sociale
      • Obligarea dezvoltatorilor de noi complexe rezidentiale la un procent de locuite „sociale”, cu pret accesibil

10. Prevenirea efectelor cutremurului

Specialistii afirma ca la un cutremur de intensitatea celui din 1977, mii sau chiar zeci de mii de bucuresteni pot sa moara.

Solutii:

      • Elaborarea hartii de risc seismic si a studiilor de vulnerabilitate seismica a cladirilor
      • Finantarea de catre Primarie a studiilor de consolidare
      • Consolidarea in ritm sustinut a cladirilor incadrate ca avand risc seismic
      • Respectarea stricta a legii in constructii.

11. Spatiile verzi, poluarea si sanatatea populatiei

Bucurestiul este cea mai poluata capitala europeana desi nu are industrie. La mai multi indicatori poluare atmosferica depaseste nivelul maxim admis de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Incidenta bolilor respiratorii la copii si a bolilor cardio-vasculare la varstnici s-a dublat in ultimii 10 ani.

Solutii:

      • Eliberarea parcurilor de constructii si terase ilegale; rascumpararea portiunilor retrocedate
      • Amenajarea ca zona de recreere a salbei de lacuri din nordul Bucurestiului si a Lacului Morii
      • Respectarea stricta a legii de interzicere a construirii pe spatiile verzi
      • Respectarea stricta a legii in santierele de constructii.

12. Bazele sportive si centrele de cartier

Bugetul Bucurestiului permite construirea unor baze sportive de cartier si ale unor centre culturale de cartier. Astfel, locuitorii pot avea acces la un pret modic la piscine si terenuri de sport precum si la locuri publice unde sa se poata intalni fara a fi obligati sa vina pentru asta in centrul orasului. Organizatii non-guvernamentale s-au aratat capabile sa impulsioneze viata sociala in anumite cartiere, Primaria trebuie sa incurajeze prin alocari de fonduri transparente astfel de initiative.

13. Patrimoniul construit

Patrimoniul construit reprezinta capitalul comercial al orasului. El da identitate orasului. Iar identitatea este ceea ce atrage, in competitia globala, atat investitorii cat si turistii. In ultimii ani, patrimoniul construit a suferit distrugeri dramatice.

Solutii:

      • Inventar al cladirilor din zonele istorice
      • Finantarea de catre Primarie a studiilor de restaurare a cladirilor istorice (nu si a restaurarii insasi)
      • Expropierea proprietarilor care isi degradeaza cladirile istorice
      • Respectarea stricta a legii si a regulamentului de urbanism, astfel incat cladirile din zona istorica sa valoreze mai mult decat terenul de sub ele.

14. Protectia Sociala

Bucurestiul are restante importante la asigurarea protectiei sociale a persoanelor vulnerabile si la accesul persoanelor cu dizabilitati. Rezolvarea normala a problemei persoanelor vulnerabile va evita folosirea de catre acestia a adaposturilor surogat: transportul in comun si camerele de garda ale spitalelor.

Solutii:

      • Stoparea cersetoriei (inclusiv a formelor disimulate: spalatori de parbrize, parcangii)
      • Adaposturi pentru persoanele vulnerabile, care sa ofere servicii sociale minimale: masa, cazare, dusuri, asistenta medicala minimala
      • Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati in mijloacele de transport si in institutiile publice
      • Implicarea ONG-urilor de profil in realizarea proiectelor de protectie sociala.

15. Transparenta decizionala

Accesul cetatenilor la activitatea si la deciziile Primariei este un principiu fundamental.

Proiecte:

      • Sistem on-line de urmarire a stadiului rezolvarii petitiilor cetatenilor
      • Sistem on-line de urmarire a platilor Primariei
      • Accesul cetatenilor la dezbaterile comisiilor Primariei
      • Dezbateri publice reale pe proiectele majore ale Primariei.

16. Respectarea legii in toate aspectele

Consider ca acest punct nu are nevoie de explicatii.

Irinel Columbeanu: Platforma-program a Bucurestiului nostru


Văzut ca un playboy de către presă (şi cu temeinice motive), uite că fostul soţ al Monicăi Gabor se prezintă cu un program structurat de administrare a Bucureştilor, pe care l-am preluat de aici.


Sunt atinse puncte fierbinţi – protecţia arhitecturală a Bucureştilor, normalizarea traficului, „domesticirea” birocraţiei. Dar găsim şi unele măsuri care nu intră sub jurisdicţia nici a primarului general, nici a CGMB, şi asta pentru că ar fi nevoie mai întâi de schimbarea legislaţiei. Beizadeaua din el (din micuţul Irinel) este trădată şi de micul amănunt că se pare că nu are habar de faptul că pensionarii au deja gratuitate pe mijloacele de transport în comun ale RATB.

1. Asigurarea transparentei:

 

1.1. Data, ora şi ordinea de zi a şedinţelor de consiliu să fie postate pe prima pagină a website-ului primăriei. Informaţiile legate de şedinţele lunare să fie cât mai accesibile cetăţenilor.

1.2. Ordinea de zi a fiecãrei şedinţe de consiliu să fie însoţită de documentaţia aferentă (pentru a putea înţelege toate punctele de pe ordinea de zi fiind necesară o detaliere a acestora). De asemenea, după fiecare dintre şedinţele de consiliu local, să fie postat pe website, în termen de maxim o săptămână, procesul verbal al şedinţei.

1.3. Procesele verbale ale şedinţelor să precizeze neapãrat şi voturile nominale ale consilierilor în dreptul fiecărei hotărâri de consiliu de pe agenda şedinţei (cine a votat pentru, cine a votat împotrivă, cine s-a abţinut si ce partid reprezintã).

1.4. Următoarele informaţii despre consilierii locali şi generali sã fie postate pe pagina web oficială a primăriei: numele, prenumele, datele de contact (cel puţin o adresă de e-mail şi un număr de telefon), orarul consultărilor publice lunare şi locul de desfăşurare a acestora.

1.5. Cetăţenii să aibe posibilitatea de a se înscrie pe o listă de presă prin care să le fie transmise comunicările publice ale instituţiilor. Acest formular să fie disponibil online şi să fie un instrument uşor de folosit.

1.6. Accesul în sala de şedinţe să se facă în baza cărţii de identitate, fără nicio notificare prealabilă din partea cetăţenilor care doresc să participe la şedinţe.

1.7. Procesele verbale ale Comisiilor de specialitate sã fie publicate pe site-ul instituţiei, ca şi votul individual al tuturor membrilor comisiilor tehnice, iar procesul verbal sã fie făcut public integral imediat după fiecare şedinţă. Şedinţele Comisiilor de specialitate sã fie anunţate public, iar accesul persoanelor interesate să fie liber. Ar fi de dorit ca şi şedinţele consiliilor locale de sector să fie transmise live prin camere video, pe site-ul instituţiei, iar înregistrările acestora să fie disponibile online.

1.8. În cadrul PMB sã fie înfiinţat un birou de informare care să pună din oficiu la dispoziţia publicului toate documentele de urbanism aprobate în ultimii zece ani şi pe cele în curs de aprobare, hotărâri de consiliu, proiecţii bugetare, etc.

1.9. Informaţiile de natură tehnică (planurile de urbanism, bugetul local/general etc.) sã fie formulate într-un limbaj accesibil publicului larg (în condiţiile actuale nu există un proces autentic de consultare publică deoarece se furnizează cetăţenilor informaţii tehnice greu accesibile persoanelor nespecializate).

1.10. Regulamentele de funcţionare şi organizare ale Primăriilor şi Consiliilor Locale vor cuprinde prevederi referitoare la participarea actorilor sociali interesaţi (ONG-uri, grupuri de cetăţeni şi cetăţeni) la procesul decizional.

1.11. Primăriile de sector şi Primăria Municipiului Bucureşti sã elaboreze mecanisme adecvate de consultare şi informare si cu sprijinul societăţii civile.

1.12. Pentru orice contract semnat de o autoritate publică locală sã fie făcute publice majorările de costuri pentru valoarea totală a investiţiei cînd respectivele majorări depăşesc cu 15% inflaţia.

2. Protectia mediului:

 

2.1. Definirea unor zone urbane în care să fie implementate măsuri de descurajare a atraficului rutier.

2.2. Încurajarea transportului local alternativ (altul decât cu maşini personale):

2.3. Construirea şi mentenanţa pistelor pentru biciclişti. Mutarea acestora pe carosabil pentru a nu mai fi ocupate de masini parcate pe trotuare.

2.4. Extinderea zonelor pietonale în oraş;

2.5. Construirea de parcări în zonele limitrofe ale oraşului, bine conectate la linii de transport în comun, astfel încât să se încurajeze oprirea traficului dinafara oraşului la marginea acestuia.(iniţierea unor demersuri de colaborare cu Ministerul Transporturilor pentru constituirea nodurilor intermodale cu parcări pentru navetişti, cu perdele verzi).

2.6. Construirea şi mentenanţa rutelor de ocolire a oraşului

2. 7. Verificarea constantă a şantierelor din oraş – indiferent de mărimea acestora – şi sancţionarea riguroasă a celor care încalcă prevederile acordurilor de mediu.

2.8. Implementarea unui program de evaluare sistematică a stării instalaţiilor de distribuţie a apei din interiorul imobilelor.

2.9. Iniţierea de către autorităţi a unui program prin care asociaţiile de proprietari să fie susţinute în efortul de înlocuire rapidă a instalaţiilor neconforme (obţinerea sprijinului politic pentru iniţiativă legislativă care să asigure condiţiile necesare pentru implementarea acestei măsuri.

3. Spatiile verzi:

 

3.1. Corelarea cu documentaţiile de urbanism (PUG) pentru definirea corectă a spaţiilor verzi pentru care se aplică prevederile OUG 114/2007.

3.2. Mărirea accentuată a suprafeţelor de spaţii verzi prin conservarea celor existente şi realizarea unor spaţii verzi noi în zonele deficitare şi în cele de dezvoltare urbană. Constituirea unor reţele de spaţii verzi prin conectarea celor existente şi inserarea unora noi.

3.3. Direcţiile de Administraţia Domeniului Public să facă apel la proiectanţi de specialitate / peisagişti, şi să existe proiecte de (re)amenajare a spaţiilor verzi, care parcurg toate etapele unui proiect (inclusiv consultarea populaţiei).

3.4. Constituirea unor rezerve funciare pentru perdele de protecţie şi pentru conservarea a cât mai multor zone naturale. în extravilanul apropiat.

3.5. Încurajarea şi implementarea ca exemple a unor variante neconvenţionale de creştere a suprafeţei verzi cum este utilizarea acoperişurilor verzi, a grilajelor cu gazon în loc de suprafeţe asfaltate etc. şi definirea lor ca ”spaţii îmbunătăţite”, nu ca spaţii verzi.

3.6. Verificarea şi definitivarea registrului spaţiilor verzi şi publicarea on-line a hărţii spaţiilor verzi prevăzute în proiect.

3.7. Folosirea în spaţii verzi şi amenajări peisagistice cu precădere a speciilor autohtone de arbori şi arbuşti.

3.8. Oprirea practicii de a reduce biodiversitatea în parcuri prin gazonări intensive, ceea ce duce la dispariţia speciilor locale şi rupe echilibrul ecologic.

3.9. Folosirea în spaţii verzi şi amenajări peisagistice a speciilor perene, cu rezistenţă mare la poluare şi praf, care necesită îngrijiri minime pe termen lung.

4. Protectia Patrimoniului Construit

 

4.1. Măsuri fiscale de sprijin pentru proprietarii imobilelor istorice:
În absenţa unor măsuri eficiente de sprijin financiar al proprietarilor de imobile cu valoare arhitecturală şi ambientală, eforturile pentru protejarea şi conservarea patrimoniului sunt sortite eşecului. Măsurile trebuie însoţite de sancţiuni şi servituţi, în spiritul echităţii sociale şi economice. Proprietarii imobilelor istorice se vor bucura, astfel, de îmbunătăţirea condiţiilor de locuire şi de creşterea valorii de piaţă a locuinţelor lor. În plus, de conservarea identităţii istorice a Bucureştiului vor beneficia toţi locuitorii oraşului prin crearea unui spaţiu public armonios, care să le întărească sentimentul de apartenenţă civică şi să stimuleze turismul cultural.

Pe termen lung, scopul acestor măsuri este crearea unor mecanisme de piaţă în favoarea conservării patrimoniului construit.

4.2. Elaborarea unui studiu de fezabilitate referitor la folosirea instrumentelor financiare (exemplu JESSICA, Fonduri structurale, etc.) pentru proiecte de regenerare urbană a zonelor istorice (vezi Agenţia de Dezvoltare Locală pentru pregătirea şi derularea unor programe cu finanţare din alte surse decât bugetul local).
Instituirea de subvenţii pentru lucrări de restaurare (obţinerea sprijinului politic pentru iniţiativă legislativă care să asigure condiţiile necesare pentru implementarea acestei măsuri).
4.3. Control şi sprijin tehnic pentru ca lucrările de reabilitare termică să respecte principiile de conservare a patrimoniului (nu pentru polistirenizarea faţadelor).
4.4. Elaborarea regulamentului de aplicare a legii 153/2011, care să includă:
– identificarea imobilelor şi şantierelor abandonate şi a terenurilor virane din zonele protejate;

– sancţiuni pentru proprietarii acestora.

4.5. Măsuri administrative:
4.5.1. Alocarea de resurse pentru înfiinţarea unui Birou de Patrimoniu în cadrul PMB conform 422/2011. Acest birou ar trebui să funcţioneze ca punct de informare, consultare şi sprijin pentru ‘deţinătorii’ de clădiri de patrimoniu, să iniţieze clasări ale imobilelor care se află în proprietatea Municipalităţii, să promoveze concepte moderne de protejare a patrimoniului, să constituie o sursă de informare referitor la liniile de finanţare existente în domeniul patrimoniului.

4.5.2. Înfiinţarea unei Comisii pentru Bucureştiul istoric care să analizeze toate propunerile de intervenţie asupra imobilelor istorice, în interiorul zonele protejate şi a ariilor de protecţie a monumentelor istorice. Rolul Comisiei să fie acela de a proteja identitatea arhitecturală, ambientală, culturală şi istorică a zonelor construite protejate şi a monumentelor istorice şi a ariilor lor de protecţie. Comisia sa fie formată din istorici, sociologi, antropologi, jurnalişti specializaţi în probleme de patrimoniu, directori de muzee, reprezentanţi ai societăţii civile, consilieri locali. Rolul ei sa fie acela de a-l consilia pe Primarul General înainte de eliberarea avizului de oportunitate, iar deciziile în interiorul Comisiei sa fie luate prin consens.

4.5.3. Interzicerea finanţării de către beneficiari privaţi a studiilor istorice în vederea obţinerii autorizaţiilor de desfiinţare şi construire. Studiile sa fie finanţate de PMB din amenzile pe case şi terenuri abandonate şi/sau printr-o taxă plătită de beneficiar şi sa fie elaborate fie de experţi independenţi atestaţi de MCPN, fie de Institutul Naţional al Patrimoniului, eliminându-se în acest fel conflictele de interese. Studiile istorice să devină documente publice.

4.5.4. Interzicerea panourilor şi meshurilor publicitare pe monumente istorice şi pe arterele principale ale Capitalei, cu excepţia perioadelor când se întreprind lucrări de restaurare (regulamentul a fost deja elaborat in 2009 de PMB, dar nu a fost încă introdus pe agenda CGMB).

4.5.5. Iniţierea şi ducerea la bun sfârşit a exproprierii pentru cauza de utilitate publică a unor monumente de mare vizibilitate precum Palatul Ştirbei, Moara lui Assan, Kiseleff 35-37 etc. (obţinerea sprijinului politic pentru iniţiativă legislativă care să asigure condiţiile necesare pentru implementarea acestei măsuri)

4.5.6. Prelungirea valabilităţii Planului Urbanistic Zonal Centrul Istoric al Municipiului Bucureşti, a Planului Urbanistic de detaliu pe zona pilot A a Centrului Istoric, delimitarea de noi zone construite protejate. Continuarea inventarierii celor 98 zone protejate existente.

5. Educatia şi informarea
5.1. Program de informare a locuitorilor din zonele protejate ne-inventariate cu privire la importanţa culturală, arhitecturală şi ambientală a acestora, prin elaborarea unor ghiduri care să inventarieze şi să ilustreze bunele practici în materie de intervenţii asupra imobilelor istorice.

5.2. Program de informare referitor la cartarea imobilelor pentru locuitorii din cele 15 zone construite protejate deja inventariate.

5.3. Afişarea pe site-ul PMB a tuturor informaţiilor utile deţinătorilor de imobile de patrimoniu şi locuitorilor din zonele construite protejate.

6. Protectia si dreptatea socialã

 

6.1. Serviciile sociale şi medicale pentru pensionari si pentru persoanele vulnerabile:

Persoanele vulnerabile sunt locuitori ai Bucureştiului care există şi care au drepturi şi responsabilităţi, chiar dacă uneori nu posedă nici mãcar acte de identitate. Capitala are obligaţia de a le asigura şanse egale cu cele ale tuturor celorlalţi locuitori ai oraşului. Este necesară o mai bună corelare între Primăria Generală şi primăriile de sector în programele de sprijin social.

Pentru menţinerea şi asigurarea continuităţii serviciilor sociale şi medicale adresate pensionarilor si persoanelor vulnerabile sunt necesare:

6.1.1. Extinderea la toate sectoarele a programului de Policlinică socială pentru persoanele care nu au asigurare medicală, persoanele adulte fără adăpost, etc.

6.1.2. Activităţi de reducere a discriminării şi stigmatizării persoanelor infectate cu HIV, consumatorilor de droguri, persoanelor ce practică sexul comercial, persoanelor fără adăpost, etnicilor roma, respectiv activităţi de informare şi formare adresate atât posibililor beneficiari ai serviciilor cât şi ofertanţilor de servicii; organizarea unei campanii de informare a publicului printr-un parteneriat cu ONG-urile care activează în domeniu, în cadrul căruia primăriile să pună la dispoziţia campaniei spaţii de amplasare a unor puncte de informare (chioşcuri/containere) şi spaţii de afişaj, iar ONG-urile să contribuie cu materiale de informare şi voluntari.

6.1.3. Documentarea situaţiei pensionarilor si a grupurilor vulnerabile de către autorităţile publice locale din Bucureşti.

6.1.4. Iniţierea de noi servicii care să completeze necesarul de nevoi şi care să fie în mod real accesibile pensionarilor si persoanelor vulnerabile.

6.1.5. Adoptarea urgentă a unor protocoale de lucru pentru asigurarea de servicii sociale pe stradă, în locurile în care persoanele vulnerabile trăiesc.

6.1.6. Implicarea autorităţilor locale în dezvoltarea serviciilor de sănătate, în special pentru persoanele vulnerabile social.

6.2. Accesibilizare

Autorităţile locale să ia măsuri în vederea asigurării accesului persoanelor cu dizabilităţi în mediul fizic, informaţional şi comunicaţional, în conformitate cu prevederile Legii nr. 448/ 2006 cu privire la protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prin:

6.2.1. Înlocuirea marcajelor tactile destinate persoanelor cu deficienţe de vedere care s-au deteriorat cu unele realizate din materiale cu o durată de viaţă mai mare.

6.2.2. Montarea de semafoare cu avertizare acustică în toate intersecţiile semaforizate.

6.2.3. Adaptarea staţiilor de transport în comun în conformitate cu prevederile legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil. Montarea panourilor de afişaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual şi auditiv în mijloacele de transport public.

6.2.4. Imprimarea cu caractere mari şi în culori contrastante a rutelor şi a indicativelor mijloacelor de transport în comun.Racordarea trotuarelor cu carosabilul prin rampe fără denivelări, nu cu 3-10cm diferenţă de nivel, ca în prezent.

6.2.5. Înlocuirea cu rampe construite (pantă de acces) a rampelor electrice care sunt nefuncţionale în prezent, costă mult şi au durată de viaţă scurtă,

6.2.6. Autorităţile publice să asigure accesul neîngrădit al persoanelor cu dizabilităţi la informaţiile de interes public prin accesibilizarea site-urilor de internet.

6.2.7. Autorităţile să ia măsuri în vederea eliberării trotuarelor de maşinile parcate ilegal, astfel încât trotuarele să poată fi folosite şi de către persoanele cu dizabilităţi.

6.3. Găzduire şi suport pentru persoanele vulnerabile

Iniţierea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea de alternative pentru persoanele fără adăpost sau aflate în alte situaţii de vulnerabilitate sociala, care să includă:

6.3.1. Asigurarea accesibilităţii serviciilor, astfel încât acestea să fie situate în apropierea locurilor în care trăiesc sau muncesc beneficiarii şi/sau în zone centrale ale oraşului (nu la periferie şi nu în locuri puţin accesibile).

6.3.2. Crearea unor spaţii în care persoanele fără adăpost să aibă acces la apă/duşuri.

6.3.3. Amplasarea de containere cu destinaţia de locuinţe temporare pe terenurile virane care aparţin autorităţilor locale, pe baza colaborării cu ONG-uri de profil.

6.3.4. Iniţierea de proiecte pilot de colaborare cu serviciile medicale private pentru asigurarea de asistenţă medicală gratuită persoanelor fără adăpost referite de serviciile sociale acreditate.

6.3.5. Implicarea organizaţiilor nonguvernamentale în planificarea şi în implementarea serviciilor sociale

6.3.6. Implicarea ONG-urilor de profil în realizarea strategiilor locale în domeniul social.

6.3.7. Promovarea şi facilitarea voluntariatului – sprijinirea ONG-urilor care lucrează cu voluntari prin asigurarea de transport gratuit în localitate, prioritate în obţinerea autorizaţiilor pentru manifestări publice/ campanii sociale.

6.3.8. Includerea – în listele de priorităţi ale autorităţilor locale – a capitolului referitor la sprijinirea dezvoltării sectorului nonprofit, ca resursă pentru dezvoltarea socială a Capitalei.

7. Pieţele publice comerciale

 

Bucureştiul are o populaţie de aproximativ 2 milioane de locuitori cu reşedinţa declarată şi câteva sute de mii de persoane în tranzit.În trecut, pieţele publice asigurau desfacerea produselor agricole direct de la producători, iar la diferite evenimente tradiţionale, mesteşugarii vindeau diferite obiecte manufacturiere. Acum, la nivelul anului 2012 pieţele publice se află într-o situaţie alarmantă.

7.1. Refacerea pieţei publice tradiţionale “Bibescu-Vodă” pe amplasamentul ei istoric, în perimetrul delimitat de prelungirea bulevardului Corneliu Coposu până la strada Căldărari, de Splaiul Independenţei, de prelungirea bulevardului Nicolae Bălcescu până la Splaiul Independenţei, ultima limită fiind în dreptul bulevardului Regina Maria.

7.2. Protejarea patrimoniului cultural imaterial românesc în zonele pieţelor tradiţionale, Bibescu-Vodă, Obor, care au găzduit sărbătorile Hramurilor Negustoreşti şi Moşii de vară. Restabilirea acestor sărbători străvechi.

7.3. Protejarea pieţelor publice (aşa cum este prevăzut de art. 136 din Constituţia României, art.120 din Legea nr.215/2001 şi art.11 din Legea nr. 213/1998) şi realizarea de proiecte de modernizare a pieţelor publice prin atragerea de Fonduri Europene.

7.4. Implementarea în pieţele tradiţionale a “Conceptul de comert tradiţional românesc”, program intensificat pentru pieţe volante.

8. Protectia animalelor

 

8.1. Protecţia animalelor ţine atât de respectul pentru viaţa altor specii şi pentru biodiversitate cât şi de confortul şi siguranţa locuitorilor oraşului, de un aspect mai curat şi mai civilizat al străzilor.

8.2. Eficientizarea programului de sterilizare a câinilor cu şi fără stăpân din toată Capitala (elaborat pe baza HCGMB 243/2009 şi 16/2010), identificarea animalelor şi returnarea lor în locurile de provenienţă:

8.3. Intensificarea acţiunilor de colectare a câinilor de către ASPA Bucureşti în vederea sterilizării acestora;

8.4. Înfiinţarea unor clinici mobile (1 clinică per sector) care să funcţioneze alternativ, în diferite zone, min. 8 ore zilnic, după un program stabilit şi mediatizat, în paralel cu continuarea programului actual de sterilizări prin cabinetele veterinare de sector;

8.5. Derularea unor campanii eficiente de adopţie a câinilor nereturnabili, inclusiv prin introducerea unor măsuri de stimulare a adopţiei cu asistenţă medical-veterinară gratuită pe o perioadă determinată;

8.6. Încheierea de contracte cu ONG-uri de protecţie a animalelor dispuse a se implica în programe de sterilizare şi/sau adopţie;

8.7. Înfiinţarea unor registre de evidenţă a câinilor cu şi fără stăpân la nivelul fiecărui sector şi a unui registru municipal de evidenţă la nivelul Primăriei Generale sau Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti şi obligativitatea deţinătorilor de a-şi identifica şi înregistra câinii în aceste registre;

8.8. Introducerea unei taxe anuale plătibile la PMB pentru fiecare câine cu vârsta de peste 6 luni (care nu este animal de rasă înregistrat la Asociaţia chinologică) deţinut şi nesterilizat.

8.9 Implementarea unor programe educative* în domeniul protecţiei animalelor, în parteneriat cu ONG-. urile de profil (în spiritul principiilor Convenţiei Europene pentru Protecţia Animalelor de Companie – legea 60/2004 prin care autorităţile au obligaţia să promoveze programe de educaţie):
– program educaţional în şcoli, prin Inspectoratul Şcolar;

– program de informare a populaţiei, prin primării – prin pliante, postere, întâlniri, colocvii, mass media.

*care să promoveze: înmulţirea controlată, bunăstarea animalelor de companie, aplicarea legii de protecţie a animalelor 205/2004, educarea stăpânilor de câini în sensul menţinerii curăţeniei stradale, avantajele adopţiei.

9. Planificarea si proiectarea urbanã

 

CUNOAŞTEREA ORAŞULUI: În secolul XXI, nu se poate face planificare urbană a unui oraş complex fără informaţii georeferenţiate (baze de date care prezintă, în orice punct din oraş, informaţii de ordin social, juridic, fiscal, despre reţele edilitare, despre construcţii, despre spaţii verzi etc.). Acest sistem se numeşte GIS – Sistemul de informaţii georeferenţiate. S-au cheltuit mulţi bani publici pe contracte cu firme care au pus la punct acest sistem.

Acum, informaţiile despre fiecare loc din oraş trebuie aduse la zi prin grija tuturor serviciilor din cadrul PMB şi al primăriilor de sector.

Acest sistem de informaţii trebuie folosit de toate direcţiile şi serviciile din PMB şi din primăriile de sector. Publicul trebuie să aibă acces la cât mai multe informaţii (vezi transparenţă decizională: informarea populaţiei)

Trebuie eliminat monopolul în administrarea datelor. Acest serviciu public poate fi şi o sursă importantă de venit pentru administraţia publică locală.

CADASTRU. INVENTARUL PROPRIETĂŢILOR PUBLICE. Este imperios necesară organizarea registrului cadastral al parcelelor şi a cadastrelor de specialitate pentru întreg teritoriul administrativ. Trebuie făcută inventarierea şi efectuate documentaţiile cadastrale pentru domeniul public şi pentru domeniul privat al autorităţilor publice. Realizarea inventarului patrimoniului administraţiei publice locale şi evaluarea independentă a valorii acestuia constituie unul dintre cele mai importante aspecte în dezvoltarea unui oraş (în acest moment nu ştie nimeni ce deţin PMB şi primăriile de sector în realitate şi cine mai e deţinător public de terenuri în oraş). Fără această transparenţă a statutului proprietăţilor şi a felului în care sunt folosite acestea nu se pot realiza proiecte integrate sau politici urbane.
Planul urbanistic general (PUG). Pentru a avea reguli de construcţie corecte şi utilizabile, procesul de reînnoire a setului de reguli (cuprinse în documentaţia de urbanism numită Plan Urbanistic General trebuie să fie asumat şi coordonat de PMB: transferul responsabilităţilor către echipa de elaboratori trebuie să ţină seama de faptul că aceştia au nevoie de informaţii la zi şi de decizii asumate clar de PMB.
FACILITĂŢI. Pe lângă reguli de urbanism (restricţii), este nevoie de facilităţi (reduceri fiscale, sprijin tehnic, prime şi subvenţii etc.) pentru categorii diverse de actori în scopul de a impulsiona dezvoltarea urbană în anumite zone urbane cu rol important pentru oraş, identificate în conceptul strategic, în PUG, în PIDU Zona Centrală, în alte documente de planificare urbană.
Exemple de astfel de zone: zonele protejate (patrimoniu construit valoros), foste zone industriale, traseul Dâmboviţei, zone unde pot fi localizate noduri intermodale de transport, zone afectate de sărăcie extremă a populaţiei, zone care pot funcţiona ca „plămâni” pentru oraş etc. În acest sens, pentru că zona centrală este o prioritate pentru Bucureşti, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – PIDU Zona Centrală – trebuie asumat şi implementat pe durata următorului mandat.

MANAGEMENT URBAN. Este necesar un cadru instituţional adecvat pentru ca autoritatea publică locală să poată implementa proiecte urbane şi programe de regenerare urbană care implică obligatoriu cooperare între primărie şi proprietari de terenuri, investitori etc.
Trebuie înfiinţată o Agenţie de Dezvoltare Locală care să transpună obiectivele Conceptului Strategic Bucureşti 2035 în intervenţii concrete. Serviciul Proiecte Urbane (creat în anul 2010) din cadrul PMB poate fi nucleul unei astfel de structuri, dar trebuie să dispună de suficient personal calificat (echipă interdisciplinară), să aibă atribuţii clare în acest sens şi să fie asigurate condiţiile de colaborare cu alte direcţii şi servicii din administraţia publică locală, cu alţi actori atât publici cât şi privaţi. În cadrul acestei agenţii, se vor putea pregăti proiectele importante pentru oraş.

DOTĂRI DE INTERES PUBLIC. Pe lângă direcţiile şi obiectivele generale cuprinse în conceptul strategic Bucureşti 2035, este nevoie de o evaluare a necesităţilor de dotări pentru educaţie, cultură, religie, servicii administrative, sănătate, sport, comerţ, recreere, întărirea spiritului comunitar (infrastructură comunitară – cluburi de cartier pentru tineri, pentru bătrâni) etc.
Această cartare trebuie să se facă la nivel de cartier (informaţiile ar trebui transpuse în GIS)– sectoarele administrative fiind prea mari – şi trebuie să identifice locurile în care s-ar putea amplasa respectivele dotări.

SIGURANŢA JURIDICĂ. Se va urgenta procesul de retrocedare a proprietăţilor. În procesul de retrocedare, PMB trebuie să aplice cu stricteţe legea 213/2004 care prevede că bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile şi să iniţieze acţiuni în instanţă pentru anularea hotărârilor judecătoreşti de punere în posesie pe domeniul public neconforme cu legea.
SIGURANŢA POPULAŢIEI. Trebuie identificate zonele cu riscuri naturale trebuie să existe măsuri de gestiune a riscului şi de protecţie clare, care să fie implementate în colaborare cu toate organismele responsabile.
Trebuie actualizată lista clădirilor cu risc seismic şi trebuie intensificat programul de consolidare a fondului construit cu grad mare de risc, cu calendare şi resurse financiare precise, cu o informare temeinică a cetăţenilor, cu proceduri clare de relocare temporară. Acest program trebuie să aibă caracter obligatoriu.

Pentru Planul de Situaţii de Urgenţă, trebuie identificate terenurile pe care se pot amplasa adăposturi temporare ca măsură post-seism.

10. PROCEDURI ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR

 

Domeniul construcţiilor este foarte important pentru dezvoltarea durabilă a unui oraş: pe lângă imaginea urbană, construcţiile pot susţine dezvoltare economică şi socială, dacă sunt făcute după anumite principii, pot chiar, printr-o abordare ecologică în mediu urban, nu numai să consume mai puţine resurse, dar chiar să producă energie. În domeniul constrcuţiilor sunt puse în joc resurse financiare foarte importante, de unde nevoia pentru o atenţie sporită în procesele de decizie.

Pentru ca un proiect din domeniul construcţiior să fie benefic pentru oraş, este nevoie de urmărirea cu consecvenţă a principiilor dezvoltării durabile în toate etapele: INIŢIERE DE PROIECT, ÎNCREDINŢARE, ELABORARE, AVIZARE, APROBARE, AUTORIZARE, REALIZARE, CONTROL.

10.1. CONTROL ŞI SANCŢIUNI. Este necesar un control sever al activităţii de construire, prin mijloace legale, prin revizuirea numărului de angajaţi şi a capacităţii profesionale a funcţionarilor din Serviciul de Disciplină în Construcţii. Este imperios necesară o colaborare mai strânsă între acest serviciu al administraţiei publice locale cu Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC).

Este necesară auto-sesizarea organelor de control.

Trebuie să existe o evidenţă a abaterilor şi a modurilor de sancţionare a acestora, şi aceste informaţii trebuie să fie publice astfel încât să devină evident faptul că se pedepseşte nerespectarea legii.

Este necesară o procedură locală prin care constructiile ilegale se dezafectează-demolează pe cheltuiala administraţiei publice locale, care recuperează ulterior aceste cheltuieli de la cei care nu au respectat legea.

10.2. STABILITATEA REGULILOR. Este necesară elaborarea de reglementări urbanistice precise (noul PUG şi Planuri Urbanistice Zonale iniţiate, finanţate şi asumate de Primărie pentru zone urbane cu rol important pentru oraş), dar şi urmărirea cu consecvenţă a aplicării acestora, asigurându-se astfel stabilitate în modul de folosire a terenurilor. PMB trebuie să aibă o structură responsabilă de coordonarea, actualizarea, completarea documentaţiilor de urbanism. Trebuie să urmărească atent corelarea între obiectivele strategiei şi documentaţii de urbanism, corelarea între documentaţiile de urbanism etc. Această structură trebuie să contribuie la întărirea importanţei Avizului de Oportunitate.

10.3. EVALUARE OBIECTIVĂ ŞI RIGUROASĂ. Sunt necesare grile de criterii de evaluare pentru orice proiect supus avizării – aprobării – autorizării atât pentru funcţionarii publici, cât şi pentru Comisiile Tehnice consultative (Urbanism, Circulaţii, altele…), pentru comisiile de consilieri locali (cadrul de referinţă european pentru oraşe durabile – declaraţia de la Toledo).

APARAT TEHNIC EFICIENT. Este imperios necesară creşterea responsabilităţii individuale a funcţionarilor publici care lucrează în avizare şi autorizare prin introducerea unui sistem de sancţiuni şi premii şi a unei verificări periodice a activităţii acestora.

10.4. COMISII TEHNICE OBIECTIVE. Trebuie să existe o comisie de urbanism şi amenajarea teritoriului constituită din membri cu competenţe diverse: aceasta va include cel puţin un specialist în management urban, un ecolog, un sociolog, un jurist cu cunoştinţe de urbanism, un inginer de trafic, un inginer de reţele edilitare, un specialist în economie urbană, un specialist în protecţia patrimoniului.

Pentru discuţii legate de imagine urbană şi arhitectură, nu numai la documentaţiile de urbanism dar şi la autorizare, este necesară o comisie de estetică, în care majoritatea membrilor pot fi arhitecţi.

Trebuie evitat conflictul de interese în comisii.

10.5. ALEŞI LOCALI RESPONSABILI. Implicarea comisiei de specialitate din consiliile locale încă de la fazele de început ale elaborării documentaţiilor de urbanism (aviz de oportunitate) pentru a asigura o legitimitate suplimentară acesteia şi pentru a putea verifica asumarea publică a intenţiilor de planificare şi proiectare urbană în conformitate cu interesul public.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti trebuie să adopte o serie de hotărâri prin care să se detalieze aplicarea pe teritoriul municipiului Bucureşti a documentaţiilor de amenajare a teritoriului sau diverse strategii naţionale sau regionale.

Primarul trebuie să iniţieze o serie de hotărâri privitoare la modificarea organigramei PMB şi la regulamentele şi procedurile de funcţionare ale diverselor organisme cu atribuţii în urbanism şi construcţii.

10.6. PARTICIPARE PUBLICĂ ÎN URBANISM. Urgentarea aprobării Regulamentului local, adaptat specificului comunităţii şi societăţii civile din Bucureşti, cerut prin OMDRT nr. 2701 din 2010 privind Proceduri de participare în elaborarea documentaţiilor de urbanism.

Este necesară suplimentarea organigramei PMB cu un serviciu care să aibă atribuţii exclusive de a aplica acest regulament, cu personal, mijloace şi echipamente adecvate (internet, scanner performant, imprimante, săli pentru expoziţii şi dezbateri, etc.).

În caietele de sarcini pentru elaborarea documentaţiilor de urbanism şi în ofertele tehnice, trebuie să fie incluse şi resposabilităţi legate de prezentarea rezultatelor analizelor şi a propunerilor într-un mod accesibil publicului.

Pentru proiectele mari ca investiţie şi ca teritoriu afectat, trebuie înfiinţate centre de informare în perimetrul de proiect, unde aceste proiecte să fie expuse, explicate şi discutate cu publicul.

10.7. LINIE DE BUGET. La elaborarea bugetului PMB, trebuie introdus un capitol „dezvoltare prin operaţiuni urbanistice” care finanţează exproprieri pentru utilitate publică, achiziţii imobiliare, elaborarea de documentaţii de urbanism, asigurarea participării populaţiei (trebuie să existe fonduri pentru a permite alocarea de personal, de resurse materiale, de instruire a personalului, de organizare a unor grupuri consultative recunoscute în mod oficial etc.), desfiinţarea construcţiilor ilegale, restaurarea monumentelor istorice din administrare, ecologizarea terenurilor, remuneraţiile referenţilor tehnici din comisii etc. Veniturile pot fi constituite din subvenţii, taxe de autorizare, amenzi etc.

10.8. LICITAŢII ŞI CONCURSURI. Autorităţile publice locale trebuie să folosească cadrul legislativ existent şi să organizeze concursuri (permise, dar nu impuse de lege) ori de câte ori sunt implicate terenuri, imobile, fonduri publice. Temele de concurs trebuie elaborate pe baza unui parteneriat real între administraţia publică şi organizaţiile profesionale : pe date reale, cu obiective clare pe care s-a obţinut consens. În acest fel, rezultatele concursurilor nu vor mai fi contestate şi sau modificate.

Achiziţiile pentru serviciile de proiectare să fie disociate de execuţie. În criteriile de evaluare pentru atribuirea serviciilor, oferta tehnică trebuie să conteze mai mult decât oferta economică.

11. MOBILITATE ŞI TRANSPORT

 

Termenul de mobilitate îl include pe cel de transport şi este de preferat deoarece, pe lângă mijloace şi căi de transport, cuprinde şi aspecte legate de opţiuni ale populaţiei pentru diverse tipuri de transport, organizarea funcţională a oraşului pentru ca fluxurile să fie coerente etc.

1. VOINŢĂ POLITICĂ. Este nevoie de un angajament politic clar faţă de principiile mobilităţii durabile care să ducă la creşterea calităţii vieţii pentru locuitorii acestui oraş. Aceste principii, promovate în Uniunea Europeană, dau următoarea ordine de prioritate:

a. Pieton b. Biciclist c. Transport public d. Autoturism personal

„Strategia de promovare a transportului alternativ” trebuie să fie un program public cât mai concret şi foarte urgent care să prevadă cât mai multe măsuri de ÎNCURAJARE, MOTIVARE ŞI ASIGURARE a cetăţenilor pentru trecerea la orice formă de transport alternativ.

Deasemenea, trebuie asumate următoarele măsuri:

11.1. Descurajarea accesului autoturismelor personale în centrul oraşului (pact 1: Parcarea ne-rezidenţilor în zona centrală va fi taxată şi limitată în timp. Se vor construi parcaje cu tarif diferenţiat pe cele două inele de circulaţie ale oraşului. Contractele de administrare şi de colectare a taxelor pentru locurile de parcare pe domeniul public trebuie să fie atribuite exclusiv prin licitaţie publică);

11.2. Amenajarea spaţiului public pentru a fi uşor de parcurs de către pietoni (eliminarea obiectelor de mobilier urban care constituie obstacole, a autoturismelor parcate pe trotuar etc.);

11.3. Extinderea şi eficientizarea sistemului de piste pentru biciclişti; corectarea pistelor existente care fac imposibilă folosirea trotuarelor pe alocuri şi care nu respectă prevederile codului rutier;

11.4. Extinderea consistentă a sistemului de culoare dedicate autobuzelor şi troleibuzelor însoţită de aplicarea unor măsuri de disciplină pentru şoferii de autobuze şi troleibuze, care trebuie să oprească în staţie, la bordură, şi nu pe banda din mijloc;

11.5. Folosirea căilor ferate peri-urbane pentru organizarea unui sistem de trenuri (autoritatea publică locală trebuie să primească drept de folosinţă pe căile ferate ale statului);

11.6. Introducerea programelor de Transport Intermodal: extinderea şi eficientizarea sistemului de transport public şi conectarea lui la transportul periurban şi la sistemul de parcaje; acordarea de facilităţi atrăgătoare celor care folosesc transportul public lăsându-şi autoturismele în parcajele din exteriorul oraşului şi al zonei centrale;

11.7. Desfiinţarea parcărilor perpendiculare pe bordură între copacii de aliniament pe arterele majore şi refacerea spaţiilor verzi şi a aliniamentelor care au fost distruse pentru amenajarea acestor parcaje periculoase atât pentru şoferi cât şi pentru biciclişti.

11.8. Amenajarea sau construcţia unor parcaje de reşedinţă pentru cartierele de blocuri cu densitate mare de locuitori la o rază de maximum 5 minute de mers pe jos;

11.9. Implementarea unui sistem de management al abonamentelor pentru transportul în comun: în primul rînd asigurarea transportului gratuit pentru pensionarii cu pensii sub 1.000 RON/lunã si apoi abonamente combinate, abonamente turistice, abonamente combinate cu diferite evenimente care atrag public numeros (congrese, concerte, evenimente sportive).

2. INFORMAŢIE. Este nevoie de colectare sistematică de date şi de interpretarea acestora cu mijloace tehnice adaptate complexităţii temei mobilităţii într-un oraş mare. Este nevoie de elaborarea unor studii cuprinzătoare pentru evaluarea situaţiei prezente de tipul: tendinţe socio-demografice, chestiuni legate de mediu, număr de victime ale accidentelor în care sunt implicate autovehicule, capacitatea infrastructurii de transport, capacitatea transportului public, modele de călătorie şi procentajul opţiunilor pe fiecare tip de transport, conectivitatea reţelelor existente etc. Este nevoie de o acoperire geografică relevantă pentru planificarea mobilităţii – abordare la scară judeţeană, interjudeţeană, regională, naţională.

3. CAPACITATE ŞI COMPETENŢĂ. Este nevoie de cunoştinţe specifice în domeniul mobilităţii durabile şi de asigurarea de competenţe ale angajaţilor administraţiei publice locale, precum şi de colaborare între angajaţii diverselor departamente din cadrul primăriei, şi între aceştia şi actorii relevanţi în domeniu: administraţia publică centrală, operatori de transport etc.

4. ABORDARE INTEGRATĂ. Este nevoie de disponibilitate pentru revizuirea planurilor existente (Master Planul de Transport aprobat în 2008 comportă lacune majore), dar şi pentru elaborarea planurilor de mobilitate – care implică o planificare integrată la nivel multisectorial – amenajarea teritoriului, transporturi, dezvoltare economică, echitate socială, protecţia mediului.

PROGRAME PUBLICE COERENTE. Pentru ca obiectivele de mobilitate durabilă asumate politic să fie implementate, este necesară planificarea mobilităţii urbane durabile printr-un proces ciclic complex (analiza informaţiilor – dialog – scenarii adaptate nevoilor şi potenţialului local – detalierea programelor şi proiectelor cu alocarea de responsabilităţi clare, alocarea de fonduri, organizarea acţiunilor în timp – asigurarea coordonării între acţiuni – introducerea de indicatori de evaluare – aprobarea programelor de intervenţie – monitorizare, evaluare şi reluare proces) care să ducă la aplicarea a planului de mobilitate prin programe coerente.

6. EDUCAŢIE ŞI CONŞTIENTIZARE. Sunt necesare programe de educaţie şi de conştientizare a beneficiilor tipurilor de transport alternativ. Locuitorii oraşului trebuie încurajaţi să folosească transportul în comun având la dispoziţie informaţii privind orarul şi traseele mijloacelor de transport în comun difuzate prin intermediul mass-media, nu doar prin reţaua proprie de informare.

7. ÎNCURAJAREA BICICLETEI. Locuitorii oraşului trebuie să fie încurajaţi să folosească bicicleta fiind informaţi despre traseele şi calitatea pistelor special dedicate, a parcărilor de biciclete şi fiind asiguraţi că vor fi respectaţi în trafic, deci că vor circula în siguranţă.

Sunt deci necesare:

INFORMAŢII PENTRU BICICLIŞTI

a) Centre de Informare Turistică care să prezinte trasee cicloturistice sau pedestre urbane

b) Instalarea de panouri standardizate de direcţie, de ghidaj şi de informare

c) Realizarea de hărţi, ghiduri şi difuzarea lor gratuită sau contra cost

ACCES ÎN MIJLOACELE DE TRANSPORT- alocarea unui spaţiu multifuncţional în partea din spatele autobuzului / troleibuzului / tramvaiului, la nivel jos, cu uşă largă, inserarea unui portbagaj exterior frontal pentru biciclete la autobuze, acces în metrou (înafara orelor de vârf) cu cale de acces şi spaţiu adecvat

PARCAJE PENTRU BICICLETE – cu rastele de calitate, în locuri accesibile, vizibile şi sigure (acoperite şi păzite). În procesele de autorizare a construcţiilor noi, a activităţilor comerciale, obligarea tuturor instituţiilor să prevadă şi parcaje pentru biciclete.

CĂI DE RULARE PENTRU BICICLETE – Benzi de ghidaj pentru biciclete (BGB), Alei recomandate pentru biciclete (ARB), Contrasensuri deschise bicicletelor (CDB), Benzi comune pentru biciclete şi transportul în comun (BCBTC) Drumuri verzi intra- şi peri-urbane (DV), Piste comune pentru pietoni şi biciclete (PCPB), Piste pentru biciclete (PB), Străzi pentru biciclete (SB), Zone 30 (Z30), Zone rezidenţiale (ZR), Străzi / zone pietonale (SP / ZP) în care accesul bicicletelor este tolerat, Alei pietonale deschise bicicletelor (APDB).Toate cu semaforizare, semnalizare şi amenajare adecvată, unite într-o reţea coerentă.

PROGRAME DE IMPLICARE ACTIVĂ A JANDARMERIEI ŞI POLIŢIEI

Autorităţile locale trebuie să colaboreze ferm cu instituţiile abilitate să păstreze legea şi ordinea pentru:

– existenţa unor patrule de inspecţie (avertismente, amenzi etc) pentru menţinerea infrastructurii pentru biciclete, libere!

– încurajarea sesizărilor şi rezolvarea promptă a acestora.

Avem 18 candidaţi. Iar 14 ne tratează cu curu-cu-cuuu


Pentru fotoliul de primar general al Municipiului Bucureşti s-au înscris în bătălia electorală 18 candidaţi. Respect pentru alegători dovedesc a avea doar 4 (PATRU): Vasile-Silviu PRIGOANĂ (PD-L), Adrian Irinel COLUMBEANU (Partidul Popular al Protecţiei Sociale), Sorin Mircea OPRESCU (independent – sic!) şi Nicuşor Daniel DAN (independent).

 

Celelalte nume, care se constituie într-o umplutură mai mult sau mai puţin zgomotoasă, nu au binevoit să-şi constituie o pagină de blog, o foaie A4 în care să schiţeze măcar trei idei în jurul cărora ar voi să administreze capitala. pe unde se mai află câte un site obosit, acesta se ocupă de.. platforma program a respectivei formaţiuni politice. Nimic despre problemele bucureştenilor.

 

Bucureştii au în jur de două milioane de locuitori, iar cu cei pe care-i are în aria de gravitaţie economică poate ajunge la trei milioane. Peste jumătate din PIB circulă prin acest oraş. Şi ăştia îl tratează cu sictir!

Ia tâlharu’, neamule! Cinci la preţ de unu, boierule!


Alegerile locale sunt la o distanţă de aproape o săptămână. Mediile de „informare” ne aruncă în faţă doar candidaţii pentru funţia de primar general ori pentru cea de sector. În acelaşi timp, tot la capitolul „dezbateri electorale” sunt discutate sumedenie de scandaluri ori nimicuri ce nu au de-a face în nici un fel cu ceea ce ar trebui dezbătut. Nu se pomeneşte mai nimic de faptul că importanţa decisivă în administrarea localităţii o au consilierii aleşi. Nici nu ştiu cum ar reacţiona persoanele băgate în faţă dacă li s-ar spune numele ce se găsesc pe listele de candidaţi. De fapt nu se spune nimic despre listele de candidaţi.

 

Aşa că m-am hotărît să postez aici toate numele doritorilor de locuri călduţe şi mult aducătoare de profit din Consiliul General al Municipiului Bucureşti. În felul acesta, aceia care vor să se informeze vor da un simplu copy-paste şi vor googuli pe internet.

 

Listele au fost descărcate de pe site-ul oficial al BEC dar forma este aşa de încâlcită că nu înţelegeţi mai nimic. Curios este faptl că nu apare nici un candidat independent pentru postul de consilier general. Hilar e faptul că o candidată nu are prezentate datele de stare civilă, fiind născută în ziua 0 a a nului 0.

 

UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ

 

 

PIEPTEA CORNEL
NEGOIŢĂ ROBERT SORIN
POPESCU MANUELA-VIOLETA
COMĂNICI ANCUŢA-SORINA
NEACSU ADRIAN
POPA MARIA
NICOLAESCU MARCEL-OCTAVIAN
NAGHI GABRIEL
OLTEANU CRISTIAN MARIAN
MANOLACHE VALERIU MARIAN
COMANESCU MIHAI
GIUGULA MIHAI DORU
SAVA IOAN-RAZVAN
STAN ION
CAMPEANU REMUS CATALIN
PEPTAN MIHAI
POTERASU CORNEL-CONSTANTIN
DRĂGHICI AURELIA-GRAŢIELA
TACHE FELIX MIHAI
GEORGESCU BOGDAN-CRISTIAN
RADULESCU STEFAN-CRISTIAN
MĂNĂSTIREANU VLADIMIR ALEXANDRU
NICOLAE ANDREI
RIZOIU MIRCEA
TALAU MIHNEA-STEFAN
ŢAPARDEL ANA-CLAUDIA
ILINA ION COSMIN
POPESCU DORIN
MARGARIT NICOLAE-SORIN
ANGELESCU RAMIRO-ROBERT-EDUARD
BOLOGA CATALIN GHEORGHE
FLORESCU DRAGOŞ
MUSTACIOSU  VLAD
PARASCHIV GIGEL
ALEXANDRE FONTOURA LACRAMIOARA
DARABONT ALEXANDRU-DAN
TANASE ION-GABRIEL
BOAJĂ MINICĂ
SCARLAT HORIA
MOCIOACĂ ŞTEFAN ALEXANDRU
TANASE ANTONEL
MACOVEI DOREL
DOBRESCU DANA ALEXANDRA
PETER ALEXANDRINA
VINTILA MARIUS STEFAN
NEAGU CORNELIU
IONESCU ALEXANDRU SILVIU
SITARU DAN
PANA GIGI
STĂNOI LUCIA
MARIN DANIELA-ALINA
TIMNEA VALENTIN
DUMITRESCU FLORIN ALEXANDRU
TRĂISTARU CONSTANTIN
VILVOI ALEXANDRU
SITARU JEANINA MIRELA
SAPTEFRATI MIHAI-RADU
PĂUNICĂ ADRIAN
CORBU ION
POPA GABRIEL
IONESCU VICTOR LUCIAN
RĂUCĂ OVIDIU
MERAN STEFAN DAN
MITITELU MIRELA-ANCUŢA
CALIMAN CONSTANTIN
PÂRLOGEA STOICA
PARASCHIV MIHAELA
SEREMETA ROBERT
CHIPER CONSTANTIN CATALIN

 

PARTIDUL DEMOCRAT-LIBERAL

 

 

PRIGOANĂ VASILE SILVIU
CREŢU SIMONA
DEACONESCU IONEL CRISTINEL
ŢUGUREL MARIUS CRISTIAN
ILIESCU CĂTĂLIN-LUCIAN
RAICU MIRCEA CRISTIAN
VLADAN FLORIN
NICOLIN TIBERIU
DINU MARIA MIRELA
VADUVA SILVIU
ŞTEŢCO IOAN
TICA HORATIU FLORIN
VOICU MIHAI
PIRVU GABRIEL
IONESCU BOGDAN
MIHAILOVICI VIRGINIA
ŞERBAN NICOLAE
GAF DEAC
CHIRIŞ MARIANA
SILAGHI RADU
UNTARU VIRGIL
ANASTASESCU ALEXANDRU NOROCEL
IONESCU DAN-CEZAR
DRAGAN ROMEO IONEL
OPREA CRISTINA MARIANA
ALMAŞI BOGDAN
LUNGU FLORIN GABRIEL
TRUŞCĂ MUŞAT FLORIAN
TĂLMĂCEAN CĂTĂLIN-EDMOND
NEAGU MIHAI
FĂLCESCU JEAN ANDREI
TOLEA IONUT
MUSAT CRISTINA
CRISTIAN TUDOR POPESCU
POP ROMEO
POPESCU MARIAN RADU
GROZA GHEORGHE
CLINCEANU ŞTEFAN
OPRESCU CONSTANTIN
NICOLAE ION
MIHALCEA ŞTEFAN
TOMA VERONICA
MIRESCU IULIA
PASCU BOGDAN
NICOLA GIGI
GAIS CONSTANTIN
PRUNĂ TUDOREL
CIUFUDEAN NICOLETA IOANA
POPA VIOREL STELIAN
VISOIU NICOLETA
STACOJIU VICTOR CLAUDIU
MITU MARIUS
STAN CHIRITA
MUNTEANU RADU-ALEXANDRU
NIŢĂ STELICA
JIPA-MIHĂILESCU FLORIN AURELIAN
LUCACIU MARIANA
CIOCARLAN CATALIN
ENE MIHAI
TÎRU ALEXANDRA-LAURA
BARBU MARIAN
BRATU IUNIANA
TICU CRISTINA
NICOLESCU RADU
STOICA DUMITRU-NOREL
BURLACU OLEG
SIMION FLORIN
NICULAE ROXANA NICOLETA
ZAHARIA DRAGOS

 

PARTIDUL ROMÂNIA MARE

 

 

CORNELIU VADIM TUDOR
POPEANGA V. PETRE
ZAMFIRESCU DAN DUMITRU
CONDA MIHAI
CIUCLEA PAULA
VLADESCU DANIELA
IONESCU-BALLO BIANCA
OLTEANU ION
CEAUSI CONSTANTIN
BADINICI MARIAN FLORIN CORNELIU
LUNGU RUXANDRA-GEORGETA
CHITU ANCA
ZORZINI GABRIEL
SERBAN ALEXANDRA
POPESCU ADRIAN
CAPALNAS GAVRIL-EMIL
LAZAR MIHAI DANIEL
DOBRESCU DANUT-VASILE
IOAN MARIAN
KAITAR ISTVAR IANOJ
DUCHIN CRISTINA
NASTASE MARCEL
PALIGA BUCUR IOAN
STAN CLAUDIA ELENA
POP DIANA
BEZDADEA-IVANESCU FLORIN
MOŢ IOAN
DOBRE ELENA
DUMITRU IONEL
TUDOR MARIUS-GABRIEL
TRAŞCĂ VICTOR
VOICU ANTON
CĂRĂRUŞ SORIN LIVIU
DRĂGAN CONSTANTIN
CIJIU NICOLAE DANIEL
BISERICESCU VALERIAN
CAVALERU IOANA
PURICE MIRELA GABRIELA
GHERGHINA IOANA
DANDES GHEORGHE
GIOADA V. IONEL
ARSUREANU VIOREL
BREAZU ALEXANDRA CORINA
ANDREI MIHAELA CAMELIA
VLAD FLORIAN STEFAN
VOICU TRAIAN BOGDAN
BREAZU CAMELIA
ZEAMANEAGRA ALINA-SIMONA
MOIANU GABY
DANDES LILIANA
SARBU VASILE
CONSTANTIN IRINA ALEXANDRA
VALSAN VASILE
ŞERBAN CLAUDIU GABRIEL
DOBRE CRISTIAN IUSTINIAN
MARIA CARMEN MIHAELA
DUMITRU COSTEL
STAN BOGDAN
SMARANDOIU OANA DANIELA
APOSTOL TIBERIU SORIN
DEACONU CAMELIA
MOISE DANIEL CONSTANTIN
NICU ALEXANDRINA
ION GABRIEL
CORLAN ADRIAN
NECULAI GHEORGHE
MARINESCU ELENA
DUMITRU MARINELA
GIGARTU NICUSOR
NITU ANA

 

PARTIDUL NOUA GENERAŢIE CREŞTIN DEMOCRAT

 

 

BECALI GEORGE
BĂDULESCU AURELIAN
CAPOTĂ BOGDAN ALEXANDRU
DRAGOMIR ADRIAN VIOREL
MANGANIŢA CONSTANTIN
IONESCU DORIN-LAURENŢIU
IONESCU MIOARA
NISTOR NICOLAE-BONI
CHIRICĂ PETRE
PETRE NICOLAE
ŞERBĂNOIU ALEXANDRU
DRAGNE MAGDA
NICOLEANU IONELA-ALINA
MOŢCĂ MIHAI
DOBRIN GABRIELA
MILITARU ALINA
DRAGOMIR GABRIEL-MIHAI
DRAGOMIR INA-CRISTINA
SLĂVILĂ GEORGE-MARIAN
BURNESCU CONSTANTIN
BÎRLIBĂ COTISO-DARIO MIHAIL
PÂSCARU ION
DRAGNE ŞTEFAN
ŞERBAN MARINELA RALUCA
DIMA MARIUS
GEORGESCU FLORIN
BEU-HASANOGU CRISTIAN
COJOCARU MARIAN
GAFA MIHAELA
IONIŢĂ ECATERINA
SCURTU-ANDREI LIVIU
DOBRE DĂNUŢ
ANCA ŞTEFANIA-ANDREEA
MIHAI CAROLIA
ALBU CRISTIAN-BOGDAN
CAPOTĂ GLIGORAŞ-GABRIEL
ANCA FLORICA
BAUNARU TUDORA
SPIREA MARIA
AVRAMESCU DANIEL
COSTACHE BOGDAN ALEXANDRU
BARBU IOANA CLAUDIA
POPESCU ZOEA
VILĂU GETA
ALISTAR CARMEN MONICA
PARPALĂ GABI
BEUR CONSTANTIN ALIN
NICĂ ŞTEFAN
VASILIU GEORGE
GRECEA ALEXANDRA VALENTINA
PETRESCU EUGENIU MIHAI
DUMITRU GEORGETA
DAN- ANCA MARIA
HOREANGĂ DRAGOŞ GEORGE
NICĂ ROXANA GEORGIANA

 

PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC CREŞTIN ŞI DEMOCRAT

 

 

GUŢANU MIHAI
TOADER CĂTĂLIN FLORIAN
RADU CRISTIAN EUGEN
ZEANĂ CORNELIU
TOMESCU OVIDIU VINICIUS
BĂLĂNESCU-BOBÂRNAT OLGA-CARMEN
VÂLC ION
CHIPER ELISABETA
BRAŞOVEANU ORTANSA
SĂNDULESCU IOSEFINA
BANNER LILIANA
DUMITRAŞ COSTACHI
BAURCEANU ION
PELIMON TRAIAN
MATARANGA IANCU
PÂRCĂLAB IONEL
DUMITRŞ FELICIA
STANESCU AURICĂ
ŞERBAN FLORICA
FĂDUREAN CONSTANTIN
PETRE TRAIAN
MOLNAR DAN
HORCHIDAN NICOLAE
VASILESCU CORNELIU
HARISIADE BEATRICE CRISTINA
FLORESCU DOINA ADRIANA
ŞTEFĂNESCU EUGEN
DĂNILĂ OANA ALINA
DINUŢA MIRCEA ALEXANDRU
CĂLIN ION
TALOI EUGENIU
CIOARĂ FLOAREA
CIOARA ION
MÂNDRU CICERONE
LĂCUSTEAC COSTEL
ROMAN EUGEN OVIDIU
GEORGESCU LUCIAN LEONIDA
DINU RALUCA GEORGIANA
LIPAN ANETA
SÂRBA TANIA GABRIELA

 

PARTIDUL NAŢIONAL DEMOCRAT CREŞTIN

 

 

RADULESCU VASILE
TOMA AURICA
BRINARU ION
COJA ION
NICULESCU ROBERT SEVASTIAN
PODARU LICICA
GRAU ALEXANDRA
DINUTI DAN ROBERTO
CHIRCU ELENA MALINA
CROITORESCU CARMEN CRINA
ALEONTE DINA
ALEONTE NICOLAE
AMBRONO ADEN
ANTON MARCEL
BRATOSIN EUGEN
BRATOSIN GEORGETA CRISTINA
BRINARU MARIA
COLAREZA NATALIA
COTRUTA VIRGIL
DAJU RAMONA FLORICA
DOBRE GEORGE CEZAR
DRĂGAN CRISTINA-MARIA
DUMITRACHE GABRIEL
DUMITRESCU KRAMPOL VIRGIL
ENE MIHAI
ETVES LUCIAN OCTAVIAN
FLOREA MARIUS ADRIAN
FLUERAS MARIUS
GEORGESCU DAN NICOLAE
GHEORGHE CORNEL
GHEORGHE EUGENIA FLORENTINA
GRIGORE DANUT
GROSU PETRE
IACOB ADRIAN
ICHIM ALIN
IONESCU ADRIAN MIHAI
IONESCU ANDREEA
IONESCU CONSTANTIN DAN
IONESCU CRISTIAN-DAN
IONESCU DOINA
IURUC MARIA
IURUC NICULAE
MARIN MARIUS MIHAI
MAVROGHEORGHE BOGDAN
MIHALACHE RICHARDO
MIRESCU MIHAI ADRIAN
MITRAN ION
NEACSU IULIAN
NITU IONEL
OLTEANU ANTOANETA
OLTEANU ION
ORESCOVICI BODGAN GHEORGHE
PACURARU BOGDAN ION
PASCU GABRIEL
PÂNZARIU MIRCEA
POPESCU VICTOR
RADU DANIEL
RADU DUMITRU
RADU GEORGETA
RADULESCU MARIA
RICHTER CORNEL
RUS MIHAELA GEORGETA
SASSU HORIA DAN
SAVU GEORGEL
SCHIOPU DIANA-OANA
SIMION STEFAN
SIMIONESCU IOANA
TOMULESCU ANDREI
URMUZ FLORIAN
VLASIU VETURIA
VALSIU VICTOR
ZALUTCHI VIOLETA

 

UNIUNEA POPULAR SOCIAL CREŞTINĂ

 

 

UŢĂ IOAN
SIMION CARMENA-LILIANA
NEGROIU NICOLAE-ANTONEL
CONSTANTIN IOSEFINA

 

UNIUNEA NAŢIONALĂ PENTRU PROGRESUL ROMÂNIEI

 

 

ANGHEL IORDĂNESCU
ALIN BERBECARU
LIVIU GHEORGHIŢĂ GONCEA
VASILE ŞTEFĂNESCU
VICTOR TEODOR IOVICI
MIHAI VÂRZĂ
SILVIU MĂNDESCU
DAMIAN BOGDAN DINCĂ
CORNEL PELINARU
ALEXANDRU CĂMĂRĂSCU
ADRIANA CĂRĂMIDARU
DANIELA COMAN
IONEL GHERGHE
IOLANDA LUMINIŢA BUGHIU
NICUŞOR VALENTIN STAN
RADU FLORIN
DOINA LUMINIŢA MĂNĂILĂ MAXIMEAN
CRISTINA DIVAN
ION IOFCIU
MIHAELA SIMONA TOMESCU
AURELIAN ZAHEU
ANGELA MIHAELA BALAN
CHIRA LĂZĂRESCU
MATEI COSTIN IONESCU
TEODOR CONSTANTIN
NICOLAU D.V LIVIU IOAN
MIHAELA DOINA IANCULESCU
CONSTANTIN CONSTANTIN
MARIAN CONSTANTIN CRĂCIUN
MIHAI COJAN
ANDREI CORNEL FRĂNCU
ROBERT CONSTANTIN SAVU
AURICĂ ŞERBAN
MIRCEA PELEA
GEORGETA PANAIT
NUŢA DORINA MARCU
ANDREEA IOANA MAFTEI
ROMEO COSTACHE
VIRGINIA OANA APOSTOL
VIORICA MARINELA STANCIU
GABRIEL CODREANU
SIMONA IACOB
MIHNEA GEORGE STAMATE RADUCANU
GEORGE DAMIAN
ANGELA SĂNDULESCU
MONICA GEGIU
VICTOR EUGEN VLAD
MĂDĂLINA ILINCA STAMATE RADUCANU
SILVIANA ENACHE
LUCICA ARITON
FLORIAN ANGHEL
MIHAELA MIRON
NICOLAE ILIE
DĂNUŢ NEAGA
AURORA ŞERBAN
NICULINA VÎLCU
SIGRID COVACI
DUMITRU RADU POPESCU
ELENA ROXANA PRISTAVU
ANDREI MANEA
VALENTIN IORDAN
CECILIA GHIURCĂ
SLAVE DANUŢ CĂTĂLIN
ANDREEA SOLOMON
DANIELA ŞTIRBU
ROXANA SCHINTEE
COSMIN VALERIU SCURTU
MARIANA GABRIELA ANGHEL
ADRIAN FRUTH

 

PARTIDUL POPORULUI – DAN DIACONESCU

 

 

ORZAŢĂ RADU PAUL
GHIŢĂ RICHARD VICENŢIU
COMŞA CORNEL GEORGE
ZORKOCZY JULIA
POPESCU EUGENIA ANA-MARIA
MARIN ŞTEFĂNEL-DAN
NICOLESCU CRISTINA ELENA
PANAITESCU HORAŢIU
SEFER CRISTIAN GEORGE
PĂUNIŢĂ MARIUS
FĂTU GABRIEL DUMITRU
POPA MIHAI RADU
ZAMFIRA CONSTANTIN CĂTĂLIN
MIHALACHE EUGEN-COSTINEL
GHERGHICEANU FLORENTINA
VASILE LIVIA CRISTINA
IAMANDI CRISTINA
COSTĂCHIE SILVIU
ROTARU OANA ŞTEFANIA
CEANU MARIANA
HAŢEGANU COSTIN
ANGELESCU CRISTIAN ALEXANDRU
DUICĂ VIOREL
HUIDU FLORIN
BUJOR NECULAI
POPA GRIGORE
ŞTEFĂNESCU MIHAI
PASCU DOINA
PANAIT GHEORGHE
TEBEŞOI DANIELA
NEGRESCU RADU
ROBU CLAUDIA
LINGURARU VERONICA
BRATU DANIELA
MIRSU VALENTIN
GAIŢĂ GHEORGHE
RADU ADRIAN
DOBRE OLIVIU
DAOGARU GHEORGHE OCTAVIAN
SANDU VASILE
NICULAE STELIANA CLAUDIA
FERARU NICOLAE EMILIAN
ENESCU MARIA
ROBU MARIA
PETCULESCU FLORICA
CHIŞOI VALERIAN
TUŢA VICTOR
VELCEA VICTOR
RIPEANU GABRIELA
BUICĂ DĂNUŢ
CHIRCĂ MIHAIL ALEXANDRU
ŞERBAN ALEXANDRU
VASILE CONSTANTIN
DRĂJNEANU GEORGIANA
PRICOPE SILVIU
VIERIU DUMITRU
COMAN EDUARD CIPRIAN
GHIŢĂ MARIANA
POPESCU VERGIL
AVRAM LUCIAN
DUMITRU LUCIA
NICA ŞTEFAN
MIU GABRIELA
FLOREA MIHAI
TRUŢĂ NARCIS ŞTEFĂNIŢĂ
BOGDAN LILIANA
HREAN GABRIELA
FLOREA CORINA VICTORIA
DOBRIN FLORIAN

 

PARTIDUL POPORULUI

 

 

COJOCARU CONSTANTIN
BADARA STEFAN
TRASCA CRISTIAN
BUNEA MARINICA
LIPAN GHEORGHE
ANDREI MARIANA
NICOLAE GHEORGHE
DAZIDOV SERGHIEI
VISAN GHEORGHE
STANCIU DANIEL
BUNEA IONICA
CONSTANTIN SANDU MARIAN
CONSTANTIN ROXANA
BREZOI EUGENIA
IONEL MARIANA
BORDEANU RAZVAN
DRAGOMIR RALUCA
STATE GEORGE-VLAD
BONDEI ROXANA
ZAVOIANU MONICA
HENDERSON MARIANA
BOGDAN ILINCA
TUNARU ADRIAN MARIAN
MIHAILESCU VASILE VALENTIN
TUDOR LIDIA BIANCA
MOGA  ION
CIRCIUMARU NICOLAE
BARBU CRISTINA MARCELA
PETRESCU TUDOR CONSTANTIN
STAN FLORENTINA
RADULESCU GHEORGHE
BARBU MARIUS DANIEL
MANESCU FLORIN NICOLAE
NEGOESCU ALEXANDRU BOGDAN
STEFAN ALEXANDRU COSTIN
MOLES ANDRA
NASTA IULIANA
TUDOSE TUDORITA
POPESCU ELENA MARILENA
ONCICA ION
MATEI OVIDIU
STEFAN EMILIA IULIANA
ONCICA ANDREEA GEORGIANA
POPESCU TOMA
MICHITUC FLORIN
ICHIM IULIA
STOICA VALENTIN DANIEL
OBOGEANU BALUTA CATALIN FLORIN
NASTA IONUT
ONCICA GEORGE
STANCIU DANIIL
TUDOR GHEORGHE
ILIE VLADIMIR
BOGDAN ILINCA
CIOBANU SERGIU
COJOCARIU VIOREL-IONUT
PREDUSCA DOMINICA
PIRVULESCU DRAGOS COSTIN
JIANU VICTOR
STEFAN ELENA ASINETA
BUGEAN IOANA
SAUCIUC MARCEL ALEXANDRU
IONEL MARIANA
DRAGATOIU ELENA
DRAGOTOIU CONSTANTIN
CRISTACHE NINETA
BUZATU ELENA
CRISTACHE LUCIAN VISU
BUZATU CONSTANTIN

 

FORŢA CIVICĂ

 

 

IURASCU ADRIAN ŞTEFAN
FUSLE CRISTINA MARIA
LUNGU VASILICA PAULA
COSTEA CORNEL
CONSTANTIN SORINA ŞTEFANIA
ŞTEFAN TUDOR
PEPENEL ILIE
MACOVEI ELENA
GHEORGHE IULIAN
ION DORIAN
FENDRIHAN SERGIU
MUSTATA ANDREI
IGNAT ROZALIA
SOLZARU PETRE
MUTATA FLORICA
VIRLAN ELENA
MOCANU CRISTIAN VIRGIL
PEPENEL FLORENTINA JULIETA
CRĂCIUN ŞTEFAN BOGDAN MIRCEA
MIHAI MARIOARA
ANDRONESCU VIOREL MARIAN
VLAICU MARIAN
HRISTACHE CĂLIN
TAUTEANU RAMONA
ŞERBAN MIHAELA ANCUŢA
STUPARU NICOLAE CONSTANTIN
TUDOR NICUŞOR
PEPENEL IONICA
SANDU RALUCA
FUNARIU CLAUDIA
CĂLIN NICULAE
FILIP LIA RALUCA
FIFITA MARIAN
PIEPTEA ECATERINA
NITA ROXANA LUCICA
STAN CLAUDIU MIHAI
STAN GEORGIANA
MARIN RELU
ŞERBAN LUMINIŢA CORINA
PEPENEL IRINA LUIZA
STINAGA FLORENTINA CLARA
CULCEA ELIANE MANUELA
ALEXANDRU ADRIANA

 

PARTIDUL TOTUL PENTRU ŢARĂ

 

 

CRISTACHE FLORIAN
DOBRESCU IONELA-LĂCRĂMIOARA
DOBRESCU FLORIN
IULIAN CONSTANTIN
ONOFREI ALEXANDRU

 

FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA

 

 

ŞIMŞENSOHN  ERWIN
WEINBERGER ATTILA IULIU
RĂDESCU VOICU UDREA DAN

 

PARTIDUL VERDE

 

 

TACHE RADA
DINU GHEORGHE
CHIŢU ION
URMĂ MIHAI
PLĂCINTĂ NICOLAE
DINU MARIA
ŞERBAN ANDREI
MANEA ION
MANEA FLORICA
HANEA SORINA
DUMITRESCU CONSTANTIN
DUMITRU SILVIU
CĂCIULĂ MIHAI
ERCHID LUMINIŢA
IANE SIMONA-DANIELA
POPA SILVIU
DAMOV CONSTANTIN
MARCU VALERIU
BOBINĂ ANA COCUŢA
ZURZU STERE
GHEORGHE CRISTIAN FLORIN
STOIAN GHERGHINA
ZURZU MIHAI
TUŞU GELU
MANOLE GABRIELA MIREL
RĂDULESCU LUCIAN
ANGHEL VALENTIN MARIAN
MANTU TRAIAN
TUŞU TINCUŢA
KOLLECK VICTOR
DINULESCU RADU
DĂNEŢ ADINA-GABRIELA
GRIGORAŞ GELU
LALU CORNELIA
FILIP EMANUELA-CRISTINA
COSTESCU CLAUDIA-MIRELA
MUNTEANU AURELIAN
CIUCĂ MIHAI-DRAGOŞ
VLASE DUMITRU
PASMANGIU ŞTEFAN
CIUCĂ DANIELA
BAMME ALEXANDRA
SAVA RAFAEL GHEORGHE
STATE MARIAN-IONUŢ
NEACŞU LORENA-MIRELA
VÎLSAN MARIA
COSTEA MIHAI-MATEI
DUMITRU LILICA
COSTESCU SILVIU ANDREI
ILINCA TRAIAN
ILINCA DORINA
ANGHEL ALEXANDRA
CONSTANTINESCU MONICA
SIRBU KARLA
ILINCA GHEORGHE CĂTĂLIN
JALBĂ CORNELIU-MARIUS
TORTOLEA MIRCEA
MĂRĂŞESCU MIHAI
SPĂTĂREANU DANIEL
IANCU GETA
BACIU GEORGE DANIEL
PASMANGIU ŞTEFAN ADRIAN
PĂULESCU DAN
ONER PAULINA MARCELA
MARIN BOGDAN REMUS
TACHE FLORICĂ
LUCA MIHAI
ACHIM NELUŢA
SCORNEA ION

 

PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN

 

 

GEORGESCU IONUŢ
CIOBOTĂ OCTAVIAN
STAN CRISTINA
SUCEA LIVIU CONSTANTIN
NICĂ SORIN CRISTIAN
DUMITRESCU DANUŢ OCTAVIAN
BALABAN RADU
POPESCU MIHAI IONEL
GAGIU COSTEL
PAPAZU EUGEN ANTON
DUMITRESCU VICTOR DAN
GORNESCU CRISTIAN-LIVIU
CHIS OCTAVIAN EMIL
SACUIU TEODOR SEBASTIAN
POTOP MARIA
POTOP ION
MATEI ANA MARIA
DINU IONUŢ
DUNGA ADOLF-SERGIU
STANCU MARIUS-CONSTANTIN
TITIRIŞCĂ MIHAELA
IVAN LORIN-BOGDAN
PETRESCU MARIN
GRIGORAS MARIUS
IONESCU FLORIAN
TUTURICA ALEXANDRU-GABRIEL
BARBU RADU CONSTANTIN
PISTOL CONSTANTIN ADRIAN
MATEI PAUL CORNELIU
FRATEA BOGDĂNEL- MARIUS
NASTASE DANIEL MIHAIL
MARINESCU IULIA ŞTEFANIA
SINION MĂDĂLIN
POPA ŞTEFAN
ILAC ALINA
MUNTEANU VASILE
DUMITRU GEORGETA
MATEI ALEXANDRU LILETA
ENACHE GHEORGHE
ALEX ANGELA
UNGUREANU MARIA
PETCU EMIL
ZAFIU OVIDIU VALERIU
ZAMFIR ADRIAN IONUŢ
MOROIANU IOAN
TÂMPLARU LUCIA SILVIA
TEHE IOANA VIRGINIA
PÂRVU FLORIN
GHIOCEL VALENTINA
ISTRATE GEORGE ALEXANDRU
DRĂGHICI GEORGE IONUŢ
POPESCU ALEXANDRU
ŞALGĂU GABRIEL-MARIAN
IONESCU IRINA-OANA
GEORGESCU RUXANDRA-IOANA
CHIRIŢOIU SIMONA
POPESCU ALEXANDRU
CHIVU SILVIU-ALEXANDRU
ARSENE VALERIA RUMILIA
MUNTEANU SPERANŢA GEORGETA
CHIRICĂ MARIUS
ENE CIPRIAN CĂTĂLIN
TOMA ALEXANDRU
PETRIŞOR MIHAIL-CRISTIAN
DUMITRACHE IONUŢ COSMIN

 

PARTIDUL UNIUNEA ECOLOGISTĂ DIN ROMÂNIA

 

 

PROTOPOPESCU CORNEL
BRATU CONSTANTIN ALEXANDRU
LINCU VASILE
POPESCU RUŞAVĂŢ RUXANDRA
MILITARU IRINA
SUCHE IOAN
IANCU CAROLIŢA
PROTOPOPESCU CONSTANŢA FLORINA
IONESCU HINTEŞTI MELANIA
MOISE NICOLETA
PRIMEJDIE VALENTIN
ANGHEL MARCO ROBERT
POPESCU RUŞĂVĂŢ MIRCEA
COSTACHE MARIUS
TĂNĂSESCU ANIŞOARA
DINU OANA MIHAELA
DOBRE GABRIELA
TIMOFTE TATIANA
ENE JAN VIOREL
CUCU ŞTEFAN
BISTRIŢEANU VIRGINIA
IONESCU HINTEŞTI FLORIN
CRACIUN AUREL
ROBA ADRIANA STELUŢA
MATEI GHEORGHE
POPESCU RUŞAVĂŢ CĂTĂLINA
CONDEA MIRELA
PANTAZI EMANUELA RAMONA
STOICA DĂNUŢ
SUCHE ALEXANDRU CRISTIAN
PETRESCU DRAGOŞ
ENE TANIA
BELNICEANU MARIA DOINA
POPA CONSTANTIN
CENUŞE NICOLAE
CHIRIAC MARCEL
ZMEU NECULAI
RUSU AMALIA
SAVU VERGIL
IACOB SERGIU
CONSTANTINESCU GHEORGHE
BARBU GABRIELA
RANCA EMIL
ŞUCHE VIOLETA
CIOBANU STELIAN
VASILE ROXANA ELENA
MITA EDUARD ALIN
IONIŢĂ DANIEL
DIMCICĂ DANIELA
DAVID VALERIU BUCUR
MINEA ADELA
MANOLACHE ADRIAN
RADU ALEXANDRU
ION CONSTANTIN
CREŢOI LAURENŢIU CRISTIAN
UNGUREANU DANIEL
BUCUR FLORIN
PETREA CRISTIAN
MILITARU ALEXANDRA
LAZĂR ANA
PRIMEJDIE OLIVIA
NEDU ADRIANA
SAND GEORGE IONUŢ
PĂUN IONUŢ
OPRIŞAN EFREM
PĂUN ALINA ALEXANDRA
PETCU MIHAI
FULGA ANA MARIA
VASILE AUREL IONUŢ
FLAMANZEANU SORIN
CIULEI FERNANDO STELIAN

 

PARTIDUL SOCIALIST ROMÂN

 

 

ORLEANU VASILE
DIMA PETRICĂ
ZELINCU LUMINIŢA
ORLEANU BOGDAN GEORGIAN
ION DUMITRU
MANOLESCU NICULINA
SÎRBU ION
MOZĂCEANU ADRIAN ŞTEFAN
STĂNIA DORIN
CATANĂ MARIN RĂZVAN
CĂRUNTU MARIUS GABRIEL
BOJA NICULINA
POPESCU ŞTEFAN GABRIEL
NEGRILĂ IULIANA CORINA
CATANĂ ELENA
STOICA MIHAI
MAZILIU GHEORGHE

 

PARTIDUL ALIANŢA SOCIALISTĂ

 

 

TEODOSIU-IONIŢĂ IOAN
IACOV ION
STANCIU LUCIA
BADEA MARIN
GAROAFĂ GHEORGHE
ZORZINI MIHAEL
HRYNCZUC MIHAI
ZBĂGAN GHEORGHIŢĂ
ROTARU ANAMARIA
SOLOMON NATALIA
STANCIU DUMITRU
TILEA DOINA MARIA
POPESCU ANA-MARIA
MOCANU AURELIU ŞTEFAN
TĂBĂCARU IOAN-NICU
GIOSAN CRISTIAN
UŢANU GEORGIANA MIHAELA
PETRESCU FLORIAN
BERCOVICI LUCICA
MOLDOVEANU ELENA
GAROAFĂ VIRGILIU BOGDAN
CRUŞOVEANU RĂDIŢA
BOLBORICI ILIE
OPREA MĂDĂLINA
VASILE GH. VASILE
PANDELE ADINA
GHEORGHE ION
PANAITESCU TRAIAN MIRCEA
DUDUIALĂ DORINA
HRYNCZUC NICULAE
ENACHE LUMINIŢA
MOLDOVEANU GHEORGHE VIRGIL
CÎMPEANU NICOLETA
SIBIŞEANU DANIELA
DÂRU IOAN
POPESCU GABRIEL EUGEN
CARAIVAN MIRCEA
MOCANU CONSTANTIN
POTCOVARU VIOREL
CHIRIGIU COSTEL
GAROAFĂ OANA CLAUDIA
GRIGORESCU CRISTINA
ŞERBAN ION
MIHĂILĂ ANDREI GHEORGHE
PAŞCANU CRISTIAN
RADU DENISA
NICOLESCU IONEL
BUNEA MIOARA
COCA MIHAELA MARIANA
LACHE MARIA
TOMCEA LOREDANA ROXANA
VELEA NICOLAE
TOMA MIRCEA DUMITRU
ROCHNER MARIAN
ONOSE CONSTANŢA
SCHENKER MARIANA
CSIA DUMITRU IOAN
DUMITRESCU EUGENIA VERONICA
POTCOVARU GINA
TĂTUŢĂ ION
GAROAFĂ RĂDIŢA
IACOV GIZELA
VLAD MARINELA
GRECU MARIA
DUMBRAVĂ VIORICA
STOEAN STELUŢA
POPŞOR NICOLAE RĂZVAN
DRĂGHICI NICOLAE
CÂMPEANU FLORENTINA
ANGHEL FLORICA
GHEORGHE NICULAE

 

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT AL MUNCITORILOR

 

 

IONESCU V CONSTANTIN
APOSTOLESCU NICOLAE
CONSTANTIN VIOREL-DANUT
DUMBRAVA P NICOLAE
DINU IOAN
IONESCU ELENA
ROTARU VALENTIN
IVAN G TUDOR FLORIAN
BARBU C CONSTANTIN
NEDELCU GHEORGHE
MARGINEAN ALEXANDRU
TAVSANCE PAUL-VALERIU
TRIFAN IULIA ANDREEA
PURICEL NICOLETA
STOICA D MARIN
VLADESCU DUMITRU
DUMBRAVA N ANNEMARIE CLAUDIA
DIDITA MARIA-ANCA
ILIE DORIN
DAVID CONSTANTIN
SABO MARIA
FIERARU IONUT
SANDULESCU DIDINA
EPURE LAURENTIU VASILE
KHREIS ALEXANDER
PASALAN IONUT VIRGIL
SERBAN ADRIAN ALEXANDRU
CRISTESCU ANDREEA GABRIELA
SERBAN DANIELA
DUMITRESCU MIOARA
EPURE GHEORGHE LAURENTIU
TANASESCU RADU
BOCRIG EMIL
TRANDAFIR IONUT CRISTIAN
MATEI DANIEL
CAMBURU NICOLAE
DUMITRESCU PETRE
SUSNEA NECULAI
SIMION OAE
SANDU EUGEN
VADUVA PETRE
GAUREANU SILVIU
COSTEA VALENTIN
GOCIU DANIEL GABRIEL
CIUPITU OVIDIU IONUT
METELEAUCA CRISTIAN
FLOREA CONSTANTA
DUTA IONEL BOGDAN
GAVRILA SILA
CIUPITU ION
MANOLACHE VASILE
BUIA SILVIU GABRIEL
CIUPITU MARIAN
NICOLAE MARIAN
BANDOLEA VASILE
GHENCEA MARIUS SILVIU
ZAHARIA CRISTIAN
VADUVA ADRIAN
STOICA DANIELA
VITAN NICULAE
CIUPITU VASILE
FOANEA VASILE
ARMEGA VALENTINA
IVAN ALEXANDRU DAVID
IVAN MARIA
RADUCANU LAURENTIU VASILE
NEDELCU FLORENTINA
PETROF GABRIEL
SARBU ELENA VIRGINIA

 

PARTIDUL POPULAR ŞI AL PROTECŢIEI SOCIALE

 

 

MITROI FLOREA
VRĂBANCIU NICOLAE
ILIE GHEORGHE VASILE-CORNEL
BUCUR VIOREL
GHERGHINA IOAN
MIRICĂ GHEORGHE
UDREA FLORIAN
FRĂŢILĂ MIHAELA-IOANA
IOAN OVIDIU
TUDOR GHEORGHE
UNGUREANU IOAN
BINDEA MIHAI
MATES ION
MĂRĂCINE EUGEN
TICHERU DAN
HUIDU MIHAIL-SORIN
MARINESCU ION
MITU ADRIANA-MIRELA
HNATIUC ELENA
CRISTEA EMILIAN
MIHAI MARIUS-AUREL
TOMA ALEXANDRU
TROFIN VICTORIA
BITA CONSTANTIN
CUZUB LIDIA-MONICA
CRETAN GHEORGHE
PANTILIE CĂTĂLIN-MARIAN
OPRIŞAN MIRCEA
GHEBUŢĂ FLOREA
CIORTAN MIRELA
LAZĂR DORIAN-CONSTANTIN
ANTONESCU LIANA
CHIŞ MĂDĂLINA GABRIELA
MELCESU ADRIANA
MARE DANIELA
DAMIR PETRU
CÂMPEANU VASILE-OCTAVIAN
BÂRLĂ NICU
MARE MARIANA-LOREDANA
STOIANOV CRISTINA-GABRIELA
MARINAŞ SANDA-MARIA
PRUTEANU RAREŞ-FLORIAN
UNGUREANU ZAMFIR
BADEA GENOVEVA
FRĂŢILĂ TEODORA ADRIANA
TOMA LEOCADIA
STĂNESCU CORNELIA
RABAN GEORGETA
JUGĂNARU VICTOR
RETAMAL FERNANDEZ-LUCICA
CUZUB DĂNUŢ
GHEORGHE ANGELA
JUGĂNARU VICA
BOGDAN SILVICA
LINTE MARIAN-MARCEL
MAREŞ IONUŢ
CALOIAN GH. ION
SÂRBU F. MARIANA
PÂTRAŞCU F. MARIA
STOICAN ALEXANDRU
NEGURĂ DANIEL EDMOND
VARTIC GEORGIANA-CĂTĂLINA
GOGOAŞĂ M. ION-CĂTĂLIN
ROŞCA TUDOR-ŞERBAN
PĂTRAŞCU IANCU
ALECU-DANIEL CONSTANTIN
DUŢESCU GHEORGHE
HASUI GHEORGHE
ALECSIU DRAGOŞ CRISTIAN

 

PARTIDUL PRODEMO

 

 

ROMAN N. NICOLAE
VĂDUVA NICOLAIE
RICIOG DUMITRU
RUCĂREAN DANIELA LILIANA
PASCU PETRUŢA
POPUŞOI ALINA MIHAELA
MARIN BOGDAN-MIHAI
ICHIM MARIUS NICUŞOR

 

 

ALIANŢA PARTIDUL POPULAR EUROPEAN (CREŞTINI DEMOCRAŢI) ŞI DEMOCRAŢII EUROPENI – PPE – DE

 

VLADU I. ALEXANDRU