Cele mai bune 10 filme istorice româneşti. Top personal


Locul 1: Iancu Jianu, Zapciul/Iancu Jianu, Haiducul

Am stat ceva timp în cumpănă dacă nu cumva trebuia să pun celălalt film al lui Dinu Cocea, „Ecaterina Teodoroiu” (pe care l-am clasat până la urmă pe locul 2). Totuşi, în Iancu Jianu desfăşurarea este mai amplă. Şi contextul socio-politic descris este mai complex. Latura romanţioasă este şi ea mai mult subliniată. Libertăţi de la adevărul strict istoric există dar să nu uităm că vorbim de film artistic, nu de producţii documentare. Libertăţi din acestea găsim şi la case mai mari.

Dinu Cocea regizase cu un deceniu mai înainte şi celebra serie a „Haiducilor”. Tot despre un personaj din galeria eroilor de acest gen se preocupă filmul dar aici nu mai este prezentă acea tuşă comercială mai îngroşată în respectiva serie.

Dinu Cocea şi la „Ecaterina Teodoroiu”, Dinu Cocea şi la „Iancu Jianu”; la fel stau lucrurile şi cu Stela Furcovici, Ştefan Zorzor (semnatarul coloanei sonore), Vasile Chiriţă şi Mihai Opriş (scenarişi), ori nume precum Mihai Mereuţă, Niţă Anastase ori Cornel Coman.

O altă conexiune există cu filmul pe care l-am situat pe locul 3. Şi în „Lăutarii”, şi în „Iancu Jianu” găsim aceeaşi baladă haiducească cu două variante de text.

După acest film cariera în cinematografia românească a lui Dinu Cocea se încheie. Pus sub interdicţie de aa mai filma, regizorul se vede nevoit să se exileze. Stela Furcovici, la rândul ei, îşi vede cariera spulberată.

Păcat că toate aceste filme sunt lăsate în părăsire, nerestaurate şi prezentate – atunci când sunt difuzate – în condiţii proaste de vizionare.

Cele mai bune 10 filme istorice româneşti. Top personal


Locul 6: Prin cenuşa imperiului

Anrei Blaier a pornit, în realizarea acestui film, de la romanul lui Zaharia Stancu, „Jocul cu moartea”. Gheorghe Dinică şi Gabriel Oseciuc interpretează magistral rolurile a două personaje total opuse (Diplomatul, respectiv Darie), dar care se completează în încercarea de a supravieţui marelui măcel la care sunt supuşi şi civilii. Pentru că fundalul istoric îl ocupă Primul război mondial, în varianta sa balcanică.

Unele stridenţe ideologice apar însă în film (scena cu botniţele puse ţăranilor la culesul viei). Acţiunea şi jocul actoricesc fac însă ca această prezenţă să fie trecută lejer cu vederea.