Lucian Avramescu: Mandria de a deveni epicentru de cutremur!


Citesc, plăcut emoţionat, ştirea colegei mele Roxana Dobre că azi noapte, la doi paşi de Sângeru, la un lat de palmă de satul meu, s-a produs un cutremur. Nu mă ştiam zonă seismică şi nici nu‑mi bănuiam bătătura capabilă să devină epicentru de zgâlţâit pământul. Gata, am intrat în rândul lumii, niţică Japonie, un pic de Vrance şi pe mejdinele satului meu. Hai, hai, nu te da mare, zice un cârcotaş, că miezul scuturării de 3,2 grade Richter e mai aproape de Ploieşti decât de Sângeru tău! Lăsaţi-mi bucuria întreagă! Ca într-un roman al lui Zaharia Stancu în care tot mureau copii de tuberculoză şi, în sărăcia şi foametea de atunci, ăilalţi ţânci pândeau fericitul moment în care se făcea pomană. Darie, cred, nu e chemat la pomană de vecinul lui căruia îi murise fratele. Lasă, zice el, cu lacrimi în ochi, ăsta mic gălbejit, frate-meu, n-o mai duce mult, la primăvară moare şi nu te chem nici eu. Ce-mi veni cu evocarea asta? Uite aşa, ca-n legăturile indirecte ale dialecticii lui Hegel.

 
S-a cutremurat, deci, şi în Prahova. Până acum importam cutremure din Vrancea. Dacă nu te sculai noaptea cu cutremurul în cap, te trezeai dimineaţa cu el la radioul din perete, trâmbiţat cu repetiţie. În copilăria mea nu se inventase televizorul. Cel puţin în satul meu, unde citeam la lampa cu gaz, iar ştirile veneau din radioul cu galene şi cu baterii înfipte în burta unei cutii de lemn. Uite, au trecut deceniile, iar eu rămâneam (rămâneam e un fel de a zice!) fără un cutremur pornit din subsolul meu. Şi ce subsol are Prahova! Au cotrobăit prin el nemţii, apoi ruşii, juma de război s-a făcut cu petrol de aici, iar înainte de război era şi o rafinărie Româno-Americană. Toţi au umblat, cu şi fără mănuşi, făcând o ginecologie curioasă prin dedesubturile Prahovei până au stricat-o şi au găurit-o de tot. Acum sug de dedesubt austriecii de la OMV ce-a mai rămas. Am şi eu două sonde pe terenul meu, adică au ei, care încă mai suflă gaze din subsol. Să fi plecat cutremurul de la sondele lor care ar fi trebuit să fie ale mele? Nu. Exclus. Specialiştii lui Ponta au spus clar că la Galaţi cutremurele alea multe şi dese sunt de la natură şi nu de la om. Unul singur a spus altfel, că nu-i exclus să fie o legătură între umblatul omului pe sub pământ, cu sapa de foraj şi injecţia de lichide chimice, şi cutremure, mai ales că mişcările tectonice pleacă fix de pe la acea adâncime. Nefericită declaraţie, pe fondul implementării progresului în România prin cianurile de la Roşia Montana şi fracturarea hidraulică pentru gazele de şist. Specialistul a fost dat afară ca duşman al poporului! Sper să-i închidă în curând, ca spioni şi duşmani ai naţiei şi pe cei din Piaţa Universităţii. Dimpreună cu ei, fireşte, şi pe mine, ca simpatizant al lor şi pe ăilalţi, milioane, care, în prostia lor primitivă cred că e mai important să ai apă limpede în fântână şi aur în munţi decât lacuri cu peşti adaptaţi la cianuri şi praful de pe tobă în vistierie.

 
Ura, după decenii de aşteptare, Prahova mea a produs un cutremur. Să fie primit!

Lucian AVRAMESCU

 

 

Sursa: Ziarul de Prahova

Nota lui Donkeypapuas: sublinierea îmi aparţine.

Cercetător de la Institutul Geologic: „Ce se întâmplă la Galaţi este o mare incertitudine. Dacă instituţiile nu ar fi subfinanţate, am avea mai multe date”


Vineri la amiază un domn cercetător de la Institutul Geologic al României a avut amabilitatea de a-mi răspunde la nişte întrebări legate de evenimentele stranii care se petrec la Galaţi. Din motive lesne de înţeles îi voi păstra numele sub pecetea anonimatului.

Reporter:  Ce se întâmplă cu adevărat la Galaţi? Sau vă interzic mai-marii?

 

Cercetător Institutul Geologic: Nu e vorba de interdictie. E o mare incertitudine. E un sistem de falii crustale, asta se stie, dar din cate se stia pana acum erau inactive de aproape un milion de ani. Deocamdata nu exista certitudini. Adica sunt niste fracturi in crusta terestra produse in timpul tectogenezelor care au dus la formarea Carpatilor si a Subcarpatilor. Pana acum a fost considerat ca sistem de falii ramas inactiv in perioada istorica.

 

R: Şi deodată a intrat în priză doar în zona aia şi la adâncimea aia?

 

CIG: Asa se pare, dar in mod normal asa ceva s-ar intampla in conexiune cu un cutremur mare produs in vecinatate.

 

R: Ceea ce nu există.

 

CIG: Exact, iar problema cu relatia cu exploatarea petrolului nu tine. Efecte asemanatoare au unele procedee utilizate pentru extragerea gazelor de sist dar din cate stiu la noi nu s-a inceput asa ceva. E doar in discutie si in stadiu de explorare.

 

R: Dar voi, cercetătorii, nu aveţi acces, poate, la acţiuni care, iarăşi poate, sunt ţinute la „secret”? Sau altfel spus, dacă se începe o acţiune „la secret”, acceptul Institutelor din domeniu este sau nu obligatoriu?

 

CIG: Nu este obligatoriu dar pana acum de obicei s-a cerut macar un aviz consultativ mai ales ca in mod obisnuit au nevoie de materiale de la noi intrucat avem in custodie litoteca nationala.

 

R: A!  Dar pot şi fără aviz consultativ?

 

CIG: Da, dar nu cred ca asta se intampla acum desi fenomenele sunt foarte ciudate.

 

R: Deci să înţeleg că din primele date, înainte de a avea şi cele oferite de aparatură, par a fi cele petrecute la Galaţi cauzate de acţiunea omului, decât din cauze naturale?  Dar la cutremurele de suprafaţă există anumite indicii premergătoare că acestea se vor petrece? Sau fenomene care însoţesc în paralel cutremurele de pământ, ca regulă?

 

 

CIG: Cauzele naturale ar putea exista dar acele cauze intr-o zona actualmente inactiva din punct de vedere tectonic sunt greu de explicat.

 

R: Adică imposibil de explicat astfel? Prin cauze naturale. Am înţeles, dintr-o prezentare anterioară, ca un ageamiu ce sunt, că la cutremure se emit anumite unde, au loc nişte reacţii. La cele din Vrancea. Dar la cele de mică adâncime se întâlnesc fenomene asemănătoare?

 

CIG: Asa este. La astfel de adancimi ar putea fi identificate tendinte dinamice prin monitorizare gps. dar la seismele superficiale sunt alti indicatori care sunt reprezentati de mici miscari la suprafata pamantului care se determina cu gps-uri de mare precizie.

 

R: La Galaţi au avut loc asemenea „tovărăşii” sau zguduirile au survenit brusc?

 

CIG: Nu se stie,  in zona nu este nici un astfel de punct de monitorizare.

 

R: Nu exista iniţial aparatura.

 

CIG: Abia acum au adus cei de la Magurele aparatura.

 

R: Abia acum a fost instalată şi e de înţeles. Şi ce se aşteaptă să se vadă din măsurători? Adică se pot stabili dacă evenimentele seismice ŞI POLUANTE au cauze naturale sau cauze antropice?

CIG: Am inteles ca in ce priveste poluarea este vorba doar de temeri acolo si nu de poluare efectiva.
Deocamdata nu s-a stabilit clar.

 

R: Anunţul oficial este că apa nu mai este potabilă, deşi insclusiv după inundaţii era potabilă. Cine stabileşte cauzele care au dus la afectarea calităţii apei din fântâni?

 

CIG: Ai auzit despre asta, ce au gasit in apa din fantani?

 

R: Anunţul sec: NU ESTE POTABILĂ ! Cred că ceva urme chimice, dar nu vreau să aberez. Cred că sunt materiale pe Mediafax.

 

CIG: Ceea ce am vazut eu era ca se tem localnicii sa o bea.

 

R: Turbiditate şi amoniu: http://www.mediafax.ro/social/galati-apa-din-fantanile-din-zona-izvoarele-unde-au-fost-mai-multe-cutremure-nu-este-potabila-11440755 Iar de la directorul de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului, că s-ar putea să fie gaze: http://www.mediafax.ro/social/directorul-institutului-national-pentru-fizica-pamantului-cutremurele-de-la-galati-pot-cauza-patrunderea-gazului-in-apa-dar-nu-e-periculos-11447832 N-ar trebui să existe o celulă de criză care să reunească oameni din mai multe specializări? Şi de la mai multe instituţii?

 

CIG: Asa ar trebui. Si daca institutiile nu ar fi subfinantate ar putea avea si mai multe date. Iar chestia cu gazele [din linkul anterior] e pescuita din vant de Ionescu. Omul asta e electronist de meserie.

 

R: Dacă ar avea mai multe date nu s-ar mai putea face atâtea mişculaţii babane.

 

CIG: Si asta e adevarat.

 

R: Şi cum a ajuns [Ionescu] acolo?

 

CIG: Pile. A fost seful comandamentului de achizitie de acolo, lucru pentru care era bun.

 

R: Mersi de răspunsuri.

 

CIG: Cu placere.

 

Toate drepturile rezervate!