Bookfest 2016: „Cartea vinurilor româneşti” la Editura RAO


O carte-album ce inventariază producţia viticolă românească, o apariţie datorată Marinelei Vasilica Ardelean şi apărută la Editura RAO. Lansarea, vineri 3 iunie 2016,  la standul editurii în cadrul Salonului internaţional de carte Bookfest 2016 a fost însoţită şi de prezenţa directorului editurii, Ovidiu Enculescu.

 

 

Bookfest 2016: demonstraţie culinară cu Chef Hadad


Demonstraţie prilejuită de lansarea, la standul Editurii RAO, a volumului „În bucătăria lui Joseph”, de Joseph Hadad, ilustrată foto de Adi Popa. Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul Salonului internaţional de carte Bookfest 2016, vineri 3 iunie.

 

Bookfest 2015: Ţiganiada, varianta Alex Mihai Stoenescu


O nouă carte a istoricului Alex Mihai Stoenescu, „Ţiganii din Europa şi din România, studiu imagologic”, apărută la Editura RAO şi lansată la standul acestei edituri, pe data de 22 Mai 2015,  la Salonul internaţional de carte Bookfest 2015. Au ost alături Ovidiu Enculescu, directorul editurii, euro-parlamentarul Damian Drăghici şi Marian Mandache (Romani CRISS).


Istoricul Alex Mihai Stoenescu o comite din nou! Parcă vedem cum o să i se facă un monument – unul dedicat celui mai incorect politic autor din România. De data aceasta a ales să se ocupe de tema romilor ţiganilor, „un subiect delicat”, după cum precizează chiar editorul, Ovidiu Enculescu. Reprezentantul Romani CRISS, Marian Mandache, s-a arătat nemulţumit de alegerea etnonimului cât şi de utilizarea sintagmei „problemă ţigănească”. Dânsul se vede un produs direct ivit din Ramayana. Mă rog, mai sunt unii care cred că în Rai se vorbea ungureşte.

Dar şi Damian Drăghici are nişte probleme. Domnia sa visează, probabil, călugări care vânau oameni pe care să-i aducă în sclavie. Şi, ca să îi facem şi un bine, îi precizăm noi, aici, că există un termen englezesc care traducere exact înţelesul termenului „robie”: „SERF”.

Domnul Stoenescu subliniază însă foarte bine lucrurile îîn cuvântul său şi, credem noi, şi în volum. În limba română termenul rerspectivei etnii este de „ţigănească”, respectiv „ţigan” iar „robia” a fost O INSTITUŢIE medievală.

Spre final i-am strecurat şi eu două întrebări („Ce soi de scalvie este aceea în care se plăteşte impozit/bir?”, „A fost Ştefan Răzvan – domnul Moldovei – ţigan?”) iar răspunsurile le aflaţi de la minutul 33 al înregistrării.

Totul s-a finaizat şi cu un moment artistic dar pe acesta îl veţi putea vedea/asculta într-o postare viitoare. Până atunci, să punem… autograful pe ţambal!

Gaudeamus 2014: Mihai Retegan îşi face autocritica


„1968 Din primăvară până în toamnă”

Din păcate nu am prins de a început desfăşurarea evenimentului publicistic, aşa încât cuvântul domnului Ioan Scurtu mi-a scăpat. Dar am reuşit să prind momentul pentru a pune o întrebare. Din răspunsul căreia am aflat că Mihai Retegan este… UN NOSTALGIC COMUNIST! Dar stai… în măsura în care şi Larry L. Watts ar fi bântuit de aceeaşi nostalgie. Adică deloc.

Lansarea de care vorbim s-a petrecut la standul editurii RAO, şi ne referim la apariţia ediţiei a doua a cărţii lui Mihai Retegan, „1968 Din primăvară până în toamnă”, volum lansat în cadrul “Târgului internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură – 2014″. Alături de autor au fost prezenţi directorul editurii, Ovidiu Enculescu, Rene Kubášek, directorul Centrului Cultural Ceh, Ioan Scurtu şi Adrian Cioroianu. Localizare temporală: 21 Noiembrie 2014.

 

 

 

 

 

Bookfest 2014: „Bătălia pentru NATO” de Ioan Mircea Paşcu


Vineri, 30 mai, un dor de lectură a cuprins standul RAO, acesta umplându-se de tineri atletici, tunşi regulamentar şi privind în toate părţile în căutarea de oferte editoriale. Credem că nu avea nici o legătură cu lansarea cărţii lui Ioan Mircea Paşcu, „Bătălia pentru NATO”, eveniment la care a participat şi domnul George Cristian Maior alături de alţi înalţi reprezentanţi ai structurilor de securitate.

 

Cu această coazie am căpătat şi acel interviu publicat anterior cu domnul Paşcu.

 

Apropo, după cum veţi observa din înregistrarea video (mai spre ssfârşitul acesteia, cam pe la minutul 26-27), aflăm că domnul Ioan Mircea paşcu a intrat în viaţa politică post-decembristă pe data de 31 decembrie 1989 împreună cu un grup al cărui ultim reprezentant a mai rămas pe baricadele politice. Cum de nu a făcut parte din „emanaţii” de pe 22? Să fie vorba de o altă „aripă” ce a forţat CFSN-ul să fie luată în calcul la împărţirea puterii post-ceauşiste?