Bookfest 2016: „Cartea vinurilor româneşti” la Editura RAO


O carte-album ce inventariază producţia viticolă românească, o apariţie datorată Marinelei Vasilica Ardelean şi apărută la Editura RAO. Lansarea, vineri 3 iunie 2016,  la standul editurii în cadrul Salonului internaţional de carte Bookfest 2016 a fost însoţită şi de prezenţa directorului editurii, Ovidiu Enculescu.

 

 

Anunțuri

Bookfest 2016: demonstraţie culinară cu Chef Hadad


Demonstraţie prilejuită de lansarea, la standul Editurii RAO, a volumului „În bucătăria lui Joseph”, de Joseph Hadad, ilustrată foto de Adi Popa. Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul Salonului internaţional de carte Bookfest 2016, vineri 3 iunie.

 

Bookfest 2015: Ţiganiada, varianta Alex Mihai Stoenescu


O nouă carte a istoricului Alex Mihai Stoenescu, „Ţiganii din Europa şi din România, studiu imagologic”, apărută la Editura RAO şi lansată la standul acestei edituri, pe data de 22 Mai 2015,  la Salonul internaţional de carte Bookfest 2015. Au ost alături Ovidiu Enculescu, directorul editurii, euro-parlamentarul Damian Drăghici şi Marian Mandache (Romani CRISS).


Istoricul Alex Mihai Stoenescu o comite din nou! Parcă vedem cum o să i se facă un monument – unul dedicat celui mai incorect politic autor din România. De data aceasta a ales să se ocupe de tema romilor ţiganilor, „un subiect delicat”, după cum precizează chiar editorul, Ovidiu Enculescu. Reprezentantul Romani CRISS, Marian Mandache, s-a arătat nemulţumit de alegerea etnonimului cât şi de utilizarea sintagmei „problemă ţigănească”. Dânsul se vede un produs direct ivit din Ramayana. Mă rog, mai sunt unii care cred că în Rai se vorbea ungureşte.

Dar şi Damian Drăghici are nişte probleme. Domnia sa visează, probabil, călugări care vânau oameni pe care să-i aducă în sclavie. Şi, ca să îi facem şi un bine, îi precizăm noi, aici, că există un termen englezesc care traducere exact înţelesul termenului „robie”: „SERF”.

Domnul Stoenescu subliniază însă foarte bine lucrurile îîn cuvântul său şi, credem noi, şi în volum. În limba română termenul rerspectivei etnii este de „ţigănească”, respectiv „ţigan” iar „robia” a fost O INSTITUŢIE medievală.

Spre final i-am strecurat şi eu două întrebări („Ce soi de scalvie este aceea în care se plăteşte impozit/bir?”, „A fost Ştefan Răzvan – domnul Moldovei – ţigan?”) iar răspunsurile le aflaţi de la minutul 33 al înregistrării.

Totul s-a finaizat şi cu un moment artistic dar pe acesta îl veţi putea vedea/asculta într-o postare viitoare. Până atunci, să punem… autograful pe ţambal!

Bookfest 2015: înainte şi după 23 August 1944 cu Florian Bichir


Lansarea, vineri 22 Mai 2015, în cadrul Salonului internaţional de carte Bookfest 2015, la standul Editurii RAO, a volumelor „Atac la mareşal” şi „Război în eter” ale lui Florina Bichir. Au mai participat general Mihai Ionescu şi comandor Marian Moşneagu.

Senzaţia mea este că ne lovim la Florian Bichir – chiar dacă o fi mânat de cele mai bune intenţii – de o neputinţă de a cerceta subiectele propuse de volumele sale (atentatul la adresa Mareşalului, episodul 23 August) pentru că în demersul său este subminat de anumite clişee de mitologie istorică (termen pentru a machia dezinformarea în acest domeniu), precum stă aberanta paralelă între Mareşalul nostru, care avea rol politic în stat, şi Mareşalul Finlandei, care, până în vara lui 1944, a avut doar un rol militar de-a lungul conflictului mondial.

 

Apoi, mi se pare cam urechism să se pretindă că Mişcarea Naţională de Rezistenţă (luptătorii din munţi) şi-ar afla începuturile la sovietici (sic!) numai pentru că cei utilizaţi făcuseră parte din Mişcarea Legionară. Başca faptul că această rezistenţă este redusă doar la contribuţiile legionare, excluzând celelalte componente ideologice (militari, ţărănişti, liberali).

 

Apropo, mărturiile liderilor partidei naţionale din Partidul Comunist arată că Ana Pauker, principala reprezentantăa lui Stalin în România, le reproşa acestora înfăptuirea schimbării de orientare de la 23 August iar Lucreţiu Pătrăşcanu, principalul artizan politic, a avut o soartă de-a dreptul tragică, poate ca dovadă că Moscova nu uită şi nu iartă.

 

Bookfest 2015: „Culorile sunetelor” de la Editura RAO


O mare frustare i-a făcut pe cei doi autori (Ioan Big şi Radu Lupaşcu) să treacă la realizarea unei întreprinderi ce a dat naştere unui volum de peste o mie de pagini apărut la Editura RAO. Frustrarea că, în vreme ce în magazine se poate achiziţiona cu uşurinţă aproape orice coloană sonoră a filmelor de afară, nu acelaşi lucru se poate spune despre muzicile ce au însoţit filmele sau spectacolele teatrale autohtone. Şi aşa a apărut „Culorile sunetelor, muzica şi artele vizuale”, o lucrare de dialoguri ce a adunat peste o sută de colaborări, şi în care o parte importantă o constituie şi prezenţa fotografică.

Nu-i de mirare, de aceea, prezenţa la lansare a sumedenie de nume importante, din care menţionăm aici pe cei pe care modesta mea cameră i-a surprins vorbind: Viorel Cosma, Mircea Florian, Horea Murgu, Adrian Enescu, Nicu Alifantis, Vlaicu Golcea, Hanno Höfer, Emil Răducanu, Costin Grigoraş, Marius Christian Burcea.

Un soi de recuperare a memoriei sau, poate, o dovadă că în fapt pe la români nu se pierde mai nimic – după cum avea să spună, la o altă lansare cu specific novelistic, o autoare.

 

Bookfest 2015: Mircea Maliţa şi secolul său scurt


Printre evenimentele desfăşurate în cadrul Salonului internaţional de carte Bookfest 2015, la standul Editurii Rao s-a remarcat lansarea, pe 21 Mai 2015, a volumului fostului diplomat şi ministru Mircea Maliţa. „Secolul meu scurt”.

În cele 15 minute ale discursului său – dense şi pline de umor – academicianul atinge atât momente cât şi figuri din trecutul său (cei patru ani de liceu petrecuţi în patru licee diferite sub patru regimuri dictatoriale şi mai diferite, protectorul Sadoveanu, Elena Ceauşescu – femeia care i-a vrut răul) dar şi reflecţii asupra diplomaţiei ori educaţiei sfârşite sub concluzia amară: „Ce triumf nenorocit al Pieţei asupra Statului”. Merită să le ascultaţi!

 

Gaudeamus 2014: Mihai Retegan îşi face autocritica


„1968 Din primăvară până în toamnă”

Din păcate nu am prins de a început desfăşurarea evenimentului publicistic, aşa încât cuvântul domnului Ioan Scurtu mi-a scăpat. Dar am reuşit să prind momentul pentru a pune o întrebare. Din răspunsul căreia am aflat că Mihai Retegan este… UN NOSTALGIC COMUNIST! Dar stai… în măsura în care şi Larry L. Watts ar fi bântuit de aceeaşi nostalgie. Adică deloc.

Lansarea de care vorbim s-a petrecut la standul editurii RAO, şi ne referim la apariţia ediţiei a doua a cărţii lui Mihai Retegan, „1968 Din primăvară până în toamnă”, volum lansat în cadrul “Târgului internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură – 2014″. Alături de autor au fost prezenţi directorul editurii, Ovidiu Enculescu, Rene Kubášek, directorul Centrului Cultural Ceh, Ioan Scurtu şi Adrian Cioroianu. Localizare temporală: 21 Noiembrie 2014.