Replică la fantezia băsistă a lui Radu Moraru


 Găsiţi mai jos replica dată unui articol publicat de „Naşul” Radu Moraru în care acesta cosntruieşte un scenariu cu bunul Băsescu şi răii care i se împotriveau – în stilul maniheic abordat de băsişti atunci când era cazul să-şi suţină idolul – scenariu brodat în urma evenimentelor din ultima vreme care i-au avut protagonişti principali pe Elena Udrea şi George Maior. Dacă veţi citi mai cu atenţie articolul lui Radu Moraru (aici), veţi observa că acesta nu observă (sau se face că nu observă) marile şperţuri care se desfăşurau în cele două mandate Băsescu.

 

Dom’ Moraru, da’ ce memorie SCURTĂ ai dumneata! Şi cum le mai înfloreşti! De exemplu, ai uitat că Guvernul Boc 1 (PD-L – PSD) fusese antamat cu jumătate de an ÎNAINTE de alegerile din 2008. Personaj principal: un anume Hrebenciuc. Era acel guvern pe care Băsescu al dumitale îl declarase „visul său împlinit”. Apoi, pentru că Geoană nu a fost ascultător şi era cât pe ce să câştige alegerile (pe care le şi câştigase dacă securiştii nu ar fi furat un fleac de 50.000 voturi) răzbunarea asupra aliaţilor ce erau să-i scuture tronul nu s-a lăsat aşteptată. Naşul 1 (Maior) a lucrat la alungarea lui Geoană de la şefia PSD şi instalarea finului Ponta; Naşul 2 (dom’ Gabi) a luat imediat poziţia de drepţi şi a instalat guvernul Boc 2. Care guvern era în realitate guvernul Băse FULL. În 2012 parte din trădători au redevenit „trădători” – dar la ordin! Au avut inclusiv ordinul să se prefacă a llupta cu Băse şi, de aceea, au înscenat acel Referendum în condiţii IMPOSIBILE de realizare a lui. Şi cu toate acestea, peste 8 milioane au participat la el; apoi aceiaşi votanţi au adus o victorie zdrobitoare la alegerile parlamentare în favoarea USL şi în crearea guvernului Ponta 2. Care guvern Ponta 2 A UITAT a doua zi în întregime cu ce program câştigase alegerile, preferând să practice prostituţia numită COABITARE. Iar această coabitare sunt personificate de aceste personaje: Băsescu – Udrea – Ponta – Naşu 1 – Naşu 2 şi potlogăriile lor aferente, adică programul băsist de distrugere a României. Între altele, şi acel proiect RMGC pe care Boc, spre cinstea lui, măcar îi sabotase punerea în aplicare. Şi ca să vedem şi mai mult cum acţiona în practica actul coabitării, a ieşit la suprafaţă înţelegerea dintre candidatul la preşedinţie Ponta (care se vedea preşedinte) şi candidata Elena, prin care acesteia din urmă (dar oare numai ei?) i se promitea IMUNITATE! Dar preşedintele dumneavoastră mult iubit (Băse adică) mai avea o problemă. Una de imagine! El trebuia să se înfăţişeze boborului drept „marele cărmaci luptător cu PSD-ul”. O fi crezut că Lenuţa lui va cîştiga alegerile şi în acel caz ar fi ajuns premier; problema e că nu s-a întâmplat aşa iar în turul doi a ajuns Iohannis. Şi atunci ce era mai fioresc decât să-l susţină – în ceasul al doisprezecelea – pe cel creditat FĂRĂ NICI O ŞANSĂ. După înfrângerea preconizată a candidatului dreptei, Băsescu – revenit în PMP – putea pretinde că al este luptătorul care poate face opoziţie, spre diferenţă de „looserii” (preconizaţi a fi aşa) de la PNL-PDL. Surpriza a fost şi pentru el imensă! Şi a dat peste cap toate aranjamentele. Spre binele JUSTIŢIEI şi al poporului român.

Reclame

Tata Omidu are o nouă intuiţie: numele viitorilor şefi de la „servicii”


Pe cin’ să punem la SRI? Pe cin’ să punem… A-la ba-la por-to-ca-la ioc boc treci la…. IOAN MIRCEA PAŞCU! Că prea era vesel la Antena 3 în seara asta. Şi a fost şi printre cei ce au pregătit terenul în promovraeea noului preşedinte.

Dar la SIE? Să vedem… să vedem… Mele a mai fost, MRU a fost şi el… Să mă corectez, amândoi AU FOST şefi la MAE, aşa că trage, bre, tot unu’ de acolo că şi-aşa se ştie ce sunt!

Deşi ar fi fost de preferat – pentru vremurile de astăzi şi, mai ales, pentru cele ce vor fi să vină – un ciobănesc mioritic în stare să se ia în colţi cu moş ursu’.

„Acoperit” sub proiecţia propriilor temeri


În sfârşit, cineva care realizează absurditatea logicii şchioape a lui musiu Băsescu! Un articol de pe Bursa – chiar dacă vizează altceva – şi preluat de Ziarişti Online remarcă nişte absurdităţi la care se poate ajunge dacă afirmaţiile lui nea Caisă Băsescu ar fi luate de bune. Pentru că era o nerozie presupunerea că un subordonat ajuns decident şi-ar păstra şi vechiul statut de subordonat. Ar însemna ca Hitler sau Napoleon – ca să dau două exemple – odată ajunşi în frunte statului respectiv să rămână (ei! Fuhrerul, respectiv Împăratul) obedienţi sergenţilor care le dădeau ordine! Nerozia este evidentă dar din păcate prinde la o populaţie manelizată politic şi scufundată din ce în ce mai mult în analfabetism. În cazul nostru, al României, un fost subordonat (în orice funcţie ar fi el), odată ajuns Preşedinte devine el cel ce apasă la butoane.
Dar ar fi interesant de văzut ce imbolduri lăuntrice anume l-or fi făcut pe musiu Băsescu să scoată pe goarnă asemenea idioţii. Nu cumva episoade din experienţa proprie l-or fi făcut să-şi proiecteze propriile temeri asupra adversarilor săi politici dacă ţinem cont că există bănuieli temeinice că Traian Băsescu, la Anvers, ar fi fost şi el un „acoperit” în subordonarea lui Silvian Ionescu?

Concluzie penală


Băsescu a afirmat tranşant că Ponta ar fi fost – în perioada Convenţiei Democratice! – ofiţer acoperit. Ori, una din două: fie informaţia este corectă, şi atunci Băşinescu se face vinovat de transmiterea publică a secretelor de stat; fie nu este adevărată, ceea ce înseamnă difuzare de informaţii false. Indiferent de situaţie, concluzia e una: PUŞCĂRIA!

PS: dacă Tonta nu reacţionează ferm, rezultă că ne aflăm tot în faţa unui „blat” informaţional de natură coabitacă pontaco-băsistă.

Băiatul lui Tata SAU Ce a uitat să mai spună domnul George Maior


Am aflat de pe la televizor că astăzi a fost audiat la Parlament domnul George Maior, şeful Serviciului Român de Informaţii (SRI), pentru că membri comisiei însărcinate cu studierea Legii Ponta pentru cedarea resurselor aurifere de la Roşia-Montană să aibe informaţii şi de la serviciile secrete. Am auzit astfel că SRI a înaintat peste 500 de informări şi că domnul Maior are informaţii precise despre „eco-anarhiştii care ar fi încercat să deturneze cererile legitime ale protestatarilor din Piaţa Universităţii” (sic!).

Nu ştim însă dacă această comisie parlamentară a fost informată şi că domnul George Maior se află oarecum într-un… conflict de interese şi că declaraţiile sale ar trebui preluate cu un mare semn de întrebare. Iar acest lucru porneşte de la faptul că domnul George este în acelaşi timp şi băiatul domnului Liviu Maior. Adică al fostului ambasador al României în Canada în perioada 2002 – 2005, post în care s-au mai aflat şi Tudorel Postolache (iubie 1996 – august 1997), Gabriel Gafiţa (iunie 1998 – 2002), Elena Ştefoi  (decembrie 2005 – 2012) şi Maria Ligor, actualmente în funcţie. (Surse: aici, aici, aici, aici). Dar mai ales aici, într-un articol scris de Valer Marian.

Ori compania Rosia Montana Gold Corporation este o societate CA-NA-DI-A-NĂ şi implicarea „diplomaţilor” români în această mare escrocherie pe seama ţării pare a fi foarte probabilă. Ne punem pune întrebarea dacă ofiţerii de informaţii de la SRI ar îndrăzni să-i prezinte şefului direct probe care să-i incrimineze familia, adică pe tatăl domniei sale. Sau, ca să ducem şi mai în profunzime lucrurile, dacă nu cumva domnul George Maior a fost înfipt în acel scaun tocmai pentru ca eventualele complicităţi la vârf să nu răsufle. Adică a fost pus lupul paznic la oi.

Dar dacă privim cu atenţie lista ambasadorilor vom observa că eventualele implicaţii pot lovi în mult mai multe direcţii. De exemplu, actualul academician Postolache este autorul celebrului „Plan Postolache” pe care l-a avut FSN-ul ca program economic. Urmele le vedem şi astăzi. despre Gabriel Gafiţa în afară de acuzele de turnătorie politică aduse de CNSAS nu am găsit mare lucru. Doar că şi dânsul se înscrie în tiparul băiatul lui tata, care ajunge în diplomaţie. Aplecarea spre literatură îl aduce foarte aproape de doamna Elena Ştefoi, iar aici cazul devine foarte interesant pentru că Elena Ştefoi a fost redactor la principala publicaţie culturală apropiată de FSN-ul lui Petre Roman, „Contrapunct”, o publicaţie finanţată de Uniunea Scriitorilor. ÎN 1993 ajunge redactor-şef la vestita revistă „Dilema”, la propunerea lui Andrei Pleşu, directorul publicaţiei. Numai că revista era editată de către „Fundaţia Culturală Română”. Mai ştiţi cine era în acea vreme directorul instituţiei ce avea să se transforme în actualul „Institut Cultural Român”? Dacă nu mai ştiţi, vă reamintesc. Domnul Augustin Buzura! SOCRUL domnului George Maior.

Aşa că reluăm: tatăl lui George Maior – ambasador în Canada; favorita lui Buzura (tata socru), Elena Ştefoi – ambasadoare şi ea în Canada.

Dar mai este ceva legat de Elena Ştefoi. Făcea parte din cercul de literaţi ce se înârteau în preajma lui Nicolae Manolescu. Adică ambasadorul actual la UNESCO, om care se arată iritat de pretenţiile conaţionalilor săi ca Roşia-Montană să fie inclusă în patrimoniul universal.

Încă nu am terminat cu rubedeniile. Să presupunem – după cum a replicat chiar Traian Băsescu într-un ping-pong verbal cu premierul României – că Victor Ponta ar fi putut ajunge şi el în vizorul SRI. Dar ar fi avut curajul vreun subordonat să prezinte informări domnului George Maior. Iarăşi NU! Pentru că s-ar fi aflat faţă în faţă cu NAŞUL de cununie al lui Victoraş şi al Dacianei! Daciana, fata lui Ilie Sârbu, alt mare doritor să vadă Roşia-Montană măritată cu peţitorul canadian.

Un autentic clan mafiot! Sau, ca să parafrazăm titlul filmului care a câştigat premiile Gopo şi UCIN de anul acesta, „Toată lumea din familia noastră are treabă cu Canada”.

PS: sunt sigur că şi studierea celorlalte nume din diplomaţie legate de Canada (ambasadori, consuli etc.) va duce la concluzii neaşteptate. Îi lăsăm pe cei care au acces la baze de date mai fiabile să se ocupe.

Încă o ofiţereasă


Pe blogul lui Marius Mina legendarea cu care a fost acoperită o agentă de influenţă a regimului este făcută praf. E vorba de o „ziaristă” (corespondentă a Radio România) care „slujeşte patria şi comandantul suprem”. Deh, năravuri „deonologice”.

 

Despre Carmen Valica – numele securistei în cauză – găsiţi pe larg aici: http://mariusmina.blogspot.ro/2012/07/masina-de-propaganda-sie-apara-cauza.html