Jurnaliştii spun lucruri trăznite: astăzi, TVR


Ora 14, Telejurnalul de la Televiziunea publică. Momentul ştirilor externe, pe undeva departe de începutul emisiunii. Deh, ştirile grave nu interesează publicul românesc, zice-se. A reapărut Putin, după 10 zile de absenţă, una neliniştitoare. Şi pentru a da frisoane, preşedintele rus a pus în stare de alertă Flota Nordului. După care urmează delirul: aceasta – Flota Nordului – se pregăteşte în cadrul unor mari manevre militare desfăşurate… în Marea Nordului! Adică, ce să mai verifice şi băieţii ăştia cu Mircea Radu în frunte. Dacă Flota e din nord, hai să bage şi marea respectivă tot din nord. ce atâtea complicaţii. Oricum telespectatorul mioritic şi îndeosebi telectualul păşunist n-are habar de Baltica sau de Artica. Ce să-i mai producem confuzii. Aşa că las-o aşa că merge!

Şi ca să nu credeţi că aberez eu, vă invit să auziţi cu propriile urechiuşe trăznăile debitate pe postul public accesând imaginile video de la linkul alăturat:

http://stiri.tvr.ro/putin-a-dat-ordin-pentru-plasarea-flotei-nordului-in-stare-de-alerta-inspectii-si-exercitii-militare_57856_video.html#view

Scandalul „Moştenirea Clandestină”: Cristian Troncotă despre Stelian Tănase – „s-a comportat precum vechii activişti”


Cu mai bine de o lună de zile în urmă exploda scandalul interzicerii, la ordinul domnului Stelian Tănase, preşedinte interimar al TVR, seriei de documentare „Moştenirea Clandestină”, rodul activităţii omului de televiziune care este Monica Ghiurco. Pentru că de-a lungul episoadelor am întâlnit (în dese rânduri) şi opiniile domnului Cristian Troncotă, am îndrâznit să îi adresez o scurtă întrebare la o postare de pe blogul domniei sale. Am primit răsunsul! Cu întârziere, dar l-am primit, şi îl puteţi citi mai jos. Însoţit, bine-nţeles, de înrebarea aferentă.

 

Donkeypapuas

Domnule Troncotă,

care este poziţia dumneavoastră în faţa acuzelor aduse de domnul Stelian Tănase, preşedintele interimar al TVR, la adresa serialului “Moştenirea Clandestină”, sintetizate în cuvintele: “este o provocare securistă”?

 

 

  • Dragă Marian,

    Deşi nu te cunosc, mă bucur că mi te adresezi pentru a-mi exprima opinia despre atitudinea lui Stelică Tănase faţă de documentarul realizat de Monica Ghiurco.
    Din punctul meu de vedere, îl cunosc bine pe Stelică Tănase si am fost invitat la multe acţiuni sau emisiuni realizate de el. Sincer să fiu nu mă aşteptam la o asemenea reactie.Îl ştiam ca pe un om tolerant şi cu multă încredere în democraţie, în libertatea de exprimare şi de gândire. Adică tot ceea ce lipsea în vechiul regim intelectualilor români. A te comporta după aproape un sfert de veac de la căderea comunismului precum vechii activişti de partid, pe care Europa liberă îi numea, pe bună dreptate culturnici este un act mai greu de înţeles şi de calificat. Sper să fie doar un accident. Dacă se va mai repeta, astfel de reacţii îl vor descalifica în faţa opiniei publice, evident nu numai pe el ci pe oricine altcineva care ar mai încerca să facă astfel de gesturi. Oamenii mai şi greşesc. Iată de ce consider că nu asta e marea problemă, ci faptul că gestul lui Stelică Tănase, în postura de director interimar al postului national de televiziune a fost aplaudat de unii, la fel de intelectuali. Asta este problema care ar trebui să ne doară cu adevărat. Aşa se naşte extremismul, din violenţele de limbaj şi reacţiile necugetate. Mă ia cu frisoane când mă gândesc că totuşi, indifferent de ce s-ar spune despre noi românii, rămânem un popor tolerant. Au mai fost şi sincope de-a lungul istoriei noastre, chiar mai recente, pe care sper că le-am depăşit.

 

Vineri, 22 cu 3 – trei ceasuri rele, a treia zi de Târg, trei cărţi cumpărate, trei lansări vânate


Că nu degeaba se pomeneşte de „vinerea neagră”. Abia ajuns la Casa Scânteii că realizez lipsa cardului de memorie din aparatul foto. Uitat în calculator cu o seară înainte; mai corect dimineaţă.Şi uite aşa ajung să mă lovesc de mult trâmbiţatul „Black Friday” în încercarea de a cumpăra un card, chiar de la eMag, unul dintre iniţiatori. Al căror sistem – din incinta magazinului (la Crângaşi) – dă rateuri şi nu virează comanda. Mă rog, genul românesc de „magazine de profil”, axate în realitate doar pe câteva produse mai bănoase. Aşa că fuga repede la mai banalul supermarket.

 

Deci pierd trei ore din program, pierd nişte bani din buget, viraţi spre cheltuiala neprevăzută, şi fac în fine, după trei zile, primele achiziţii pentru biblioteca personală la acest Tărg Gaudeamus. „Războiul civil din Spania”, de Bartolome Bennassar, un chilipir de la All cu doar 10 7 lei cărămida. Sper, după citire, să nu mă lovesc de vreo prostie compusă în drăceasca corectitudine edulcorat-politică. La 10 lei mi-a picat în plasă un volum din seria poveşti nemuritoare pentru contemporaneitate sau cum se nasc basmele de adormit intelectualii. Sau puteţi să-i spuneţi „Kaput”, a lui Curzio Malaparte (apărut la Nemira), achiziţionată în mod conştient dintr-un impuls masochistic. Şi, în fine, „Viaţa lui Nicolae Ceauşescu – Fiul poporului”, volumul al doilea din preconizata trilogie.

 

În fapt este una din lansările de carte vizate de mine. Pe autoare, Lavinia Betea, şi pe cosemnatari (Cristina Diac, Florin-Răzvan Mihai şi Ilarion Ţiu) îi mai puteţi întîlni şi astăzi – este deja dimineaţa zilei de sâmbătă când scriu această postare – de la ora 13, la standul „Adevărul Holding”, unde vă mai puteţi întâlni şi cu fostul ministru de externe, Ştefan Andrei.

 

La „Bombănelile Marinei”, Marinei Almăşanu ca să fie mai clar, acolo s-a nimerit să pic şi eu. Aşa mi-a fost dat să aflu că vedeta de televiziune colaborează de mai mult timp cu articole la ziarul „Ring”. Ce să-i faci! Aşa-i dacă nu folosesc metroul!

 

Reeditarea volumului „Marketing în cinema”, lucrare  colectiva a lui Lucian Pricop, Maxim Meca şi, la sfârşit dar nu în cele din urmă, Ada Solomon, se petrece împreună cu lansarea noii reviste „Film”. O surpriză pentru mine! Laurenţi Damian, pe care-l intervievasem la festivalul UCIN din luna martie, promisese apariţia acestei publicaţii de critică dar nu mai auzisem nimic de ea. Dar nu mai am bani la mine, o să o iau mâine astăzi.

 

Evident, am făcut înregistrări şi video dar le voi posta mai de duminică încolo. Şi staţi pe recepţie! Veţi avea nişte declaraţii surpriză la unele din ele. Până atunci, doar ceva fotografii.

 

 

Încă o mostră din procesul de cianurizare a presei


În duminica asta – cu o semnificaţie dublată de celebrarea protectorului Bucureştilor, Sfântul Dimitrie din Basarabi – cât a fost ziua de lungă o anumită televiziune, cunoscută şi drept „televiziunea lui Ghiţă”, a reluat încontinuu un mesaj pus pe croll. „Pelerinii sunt înşelaţi! Nu primesc aghiasmă adevărată!”, aceste cuvinte se puteau citi pe sticlă. Nu ştim ce pregătire profesională îi face pe cei de la respectivii angajaţi ai postului să devină experţi în aghiasmă. După câte ştim noi, sectanţii (majoritari în respectivul trust de presă) nu sunt tocmai persoanele îndreptăţite să se refere la lucrările sfinţitoare ale Bisericii Ortodoxe.

 

Dar în schimb nimic nu îi opreşte să fi dat informaţii cu privire la un punct fierbinte de pe ordinea de zi. Despre „cianurarea apelor” ar fi putut vorbi de nouă ăptămâni încoace. Puşchea pe limbă! Cum să aducă vorba amicul Ghiţă despre un subiect atât de stânjenitor pentru amicul Ponta? Aşa că mai bină să se ocupe el, Ghiţă, şi angajaţii săi de treburile extrem de serioase pentru starea naţiunii, precum acest „proces tehnologic de fabricare a aghiasmei”. Că atât îi duce capul.

 

În acelaşi timp, pe alte diverse posturi de tembelizat poporul diverşi reporteri (şi mai ales reporteriţe) se arătau indignaţi de marea fraudă fiscală pe care o comiteau diverşi vânzători de flori, iconiţe sau colportaj divers. Şi ilustrau insistent cu imagini ale cutiei în care se puneau acatiste de către pelerini. Domnilor reporteri (şi mai ales reporteriţe), eu ştiu că înainte de a însăila materiale „jurnalistice” este necesară o minimă documentare. Aţi fi aflat şi dumneavoastră de existenţa unui comerţ sezonier, desfăşurat cu autorizare de la autorităţile locale şi cu plata unor anumite sume. Lucrurile stau la fel şi în alte perioade ale anului: de Crăciun, de Paşti şi, mai ales, de Mărţişor…

 

Încă un pas spre adeverirea strigăturii din Piaţă, „presa română plină de cianură”.

Răspundem ascultătorilor: relaţia exploatări – cutremure


– Ne puteţi spune ce numitor comun au cutremurele de la Galaţi cu exploatările de petrol şi gaze?

– Frecvenţa! Cu cât a crescut numărul de cutremure în zonă, cu atât s-a mărit şi frecvenţa difuzării reclamelor la Petrom pe posturile tv.