Un sictir pentru „Aferim”


Am văzut şi eu, într-un final, acest nou film al lui Radu Jude, producţie ce a generat deja destule comentarii, de la cele extaziate (provenite – nu întâmplător – din găştile sorosist-gedesiste) până la acelea total potrivnice. Da, am citit cronicile mai înainte, dar acelaşi lucru îl făcusem şi cu anteriorul film al domnului Jude, „Toată lumea din familia noastră”. Şi, dacă în ceea ce priveşte „Toată lumea…” mi s-a părut formidabilă realizarea, nu acelaşi lucru îl pot spune în cazul „Aferim”.

Din cronici înţelesesem că prin variiile săli de cinema s-a răs în hohote la vizionare. Probabil o fi vorba de publicul de mall pentru că nici eu, nici ăilalţi 7-8 spectatori din sală nu am scos un hohot măcar în timpul derulării acţiunii. Nici măcar nu am zâmbit. Pesemne acel public amintit s-o fi veselit de minune la auzul limbajului auzit. „I-auzi, bă! Să spune ‘p.lă’ şi ‘pi.dă’! Ce mişto! Şi uite bă cum îşi bagă capu’ în fofoloanca ‘ciorii’! Bă, ce tare! Şi ia uite bă şi la popa ăla ce prost e! Proşti mai era ăia, bă, pe timpuri!” Cam aşa cred că îşi comentează spectatorul de mall filmul. Bun, mai există şi spectatorul „de fiţe”, care reacţionează la fel, din aceleaşi motivaţii dar îşi camuflează reacţiile sub aspectul unui limbaj mai elevat.

Ori mie nu mi-a stârnit aceste reacţii. Abia pe la sfârşit am empatizat ceva-ceva cu unul din personaje. Dar am observat – aşa cum au observat şi alţii – temele atinse de domnul Jude. Sau poate e mai corect spus, de doamna Constanţa Vintilă-Ghiţulescu? Nu ştiu, că nu mi-a căzut în mână nici un volum al acestei dudui conectate şi dânsa la reţeaua Soros-neokomintern. Vorbim de: anticlericalism, patriarhalism, condiţia inferioară a femeii, condiţia şi mai inferioară a „romilor” (a ţiganilor, adică), rasismul, homofobia, incultura ancestrală a românilor. Nişte teme extrem de dragi extremei stângi intelectuale, din care face parte şi anterior pomenita doamnă. Dar şi domnul Jude (şi nu numai el) câtă vreme acesta adoptă limbajul stilistic foarte dogmatic impus de tovarăşul Lars von Trier prin manifestul său, „Dogma 95”.

Domnul Jude pretinde că producţia sa este una istorică. Un film istoric ce ar vrea să fie o frescă. Să ne oprim un pic asupra acestui aspect: de la ultimii domni pământeni (Brâncoveanu, Cantacuzino şi Cantemir) până la Unirea ce mică cele două Principate au fost terenul de înfruntare a marilor puteri, ţinuturi jefuite încontinuu, supuse spolierii, distrugerii şi obiectiv al asimilării de către Maica Rusie. Între două ocupaţii, vremelnicii domni – mai ales fanarioţii – se ocupau şi ei, în virtutea fişei postului, la stoarcerea oricărui posibil venit, atât în beneficiul turcilor (apoi al ruşilor), cât şi în interes propriu. Dar despre aceste probleme nu se pomeneşte în nici un fel. Din contră, zapciul, adică personajul principal, abia aşteaptă o eventuală confruntare între turci şi muscali pentru ca ascensiunea odraslei sale să fie uşurată! Oare s-o fi documentat într-adevăr domnul Jude? Credem că nu, pentru că dacă ar fi făcut acest lucru ar fi găsit destule mărturii ale celor care, ajunşi la senectute spre sfârşitul veacului al XIX-lea, începeau să plângă când rememorau nenorocirile aduse de diversele ocupaţii militare. Între acestea şi o molimă – despre care se face referire în film – dar a cărei răpândire a fost uşurată, dacă nu chiar sprijinită criminal, de trupele ruseşti.

Şi tot trupele ruseşti au cauzat, pe lângă răspândirea modelor apusene, şi un laxism moral al femeilor din Principate, ademenite de strălucirea uniformelor ţariste. Iar acest laxism se suprapunea altuia deja mult răspândit în sânul societăţii româneşti: divorţul. Spre diferenţă de ceea ce vrea să sugereze filmul, femeile care s-au nenorocit pe viaţă au fost exact acelea care s-au măritat cu ofiţerii ţarului, în căminele lor dând nas cu o brutalitate, bestialitate şi imoralitate neîntâlnite până atunci! Dar domnul Jude (sau doamna Vintilă-Ghiţulescu) fentează şi această realitate istorică. Şi o aruncă asupra boierimii autohtone.

Dar dece exact asupra boierimii româneşti? Şi, prin faptul că biblioteca boierului iese în evidenţă, asupra aceleia luminate! Şi care ar fi trenuit să ştie Legea! Care interzicea omorul, atât din punct de vedere civil, cât şi din punct de vedere religios. Mai ales din punct de vedere creştin, unde omorul, crima îţi poate aduce damnarea veşnică. Păi cumva din motive de… luptă între clase? Din motive de marxism deşănmţat? În care „moşierimea” (Feudalii, chiaburii, mai apoi burghezii) sunt contrapuşi „maselor muncitoare”? Credem că da, mai ales că tocmai aceşti indivizi (marxiştii) difuzează inepţia că Legea este o invenţie a claselor „exploatatoare” pentru a ţie sub control masele „exploatate”. Deci, o lozincăraie de doi bani stângistă! Şi în care rolul „exploataţilor” este acordat „sclavilor” ţigani.

Aşa că trecem la tema principală, aceea a pretinsei „sclavii” a ţiganilor. ori aici propagandiştii fac un hocus-pocus semantic între înţelesul termenului de „robie” sinonim, după ei, aceluia de „scavie”. Ceea ce este O MINCIUNĂ! Ori robia nu pooate fi echivalată cu sclavia! Ea, robia, este într-adevăr un reziduu al unei societăţii întârziate în dezvoltarea sa, din motivele expuse mai sus. Şi ea, robia, cuprinsese într-un anumit sens ÎNTREAGA SOCIETATE! De la „robii” ţigani, până la „robul” lui Dumnezeu care era Vodă! De fapt, începutul secolului XIX surprinseseră Principatele în situaţia menţinerii unei societăţi stratificate între stări sociale delimitate de obiectul muncii lor. Birocraţia vremii (adică boierimea), ce se muncea cu îngrijirea aparatului administrativ al ţării; ţăranii, care se îngrijeau de muncile câmpului; clerul şi monahii, care erau însăcinaţi cu menţinerea instituţiilor sociale ale vremii (bolniţe, orfelinate, cămine), culturale (tiparniţe, şcoli); negustorii (de diferite etnii); şi, într-un final, ţiganii. Iar aceştia, aceia CARE ERAU ROBI ca situaţie juridică, munceau NUMAI în beneficiul statului. Adică erau „robi” pe lângă mânăstiri, pentru ca acestea să aibe posibilitatea de a împlini rolul social sau cultural; erau „robi” domneşti, de a căror muncă beneficia direct instituţia domniei; existau „robi” boiereşti sau particulari, pentru ca aceas aparat de stat să se exercite. Dar cum se producea această „robie”? Prin PLATA BIRULUI, adică respectivele şatre plăteau anual UN IMPOZIT din veniturile adunate prin exercitarea meseriilor. Iar mare parte din venit le rămânea lor, ţiganilor! Practic, era o societate în care FIECARE era dator cu munca! De la vlădică la opincă. Ori situaţia se schimbă dramatic o dată cu Regulamentul Organic, care a dus la o înrăutăţire a situaţiei marii majorităţi a supuşilor (se reinstaurează iobăgia!), şi în care „elitele” erau îndemnate insidios de cei care impuseseră această falsă „Constituţie” să mărească exploatarea pământului şi a oamenilor. Şi care viza, pe termen lung şi nemărturisit direct, includerea treptată a Principatelor în cuprinsul Maicii Rusia şi rusificarea accelerată. Ori boierimea naţională (aia care e prezentată drept crudă în filmul de faţă) realizase că NU modelul rusesc poate dezvolta România, ci lucruri pe care le văzuseră ei în Occident. Despre acest lucru se vorbeşte în film? Nu, nici despre asta! Avem în schimb ba o amintire a capitalelor vestice prezentate caricatural, ba amintire a mişcării ui Tudor Vladimirescu prezentată şi mai caricatural, ba urme de haiduci criminali. Iar un exemplu cars de documentare proastă, pentru că haiducii cam fuseseră scoşi din joc, chiar măcelăriţi, de către „pravoslavnicii” soldaţi ai ţarului.

Dar poate că Jude urmăreşte altceva! Un soi de dezinformare pe invers. Dezinformarea clasică presupune ca într-un şir de „adevăruri” să fie strecurate câteva „minciunele” sau jumătăţi de adevăruri cu scopul ca şi acestea din urmă să capete aer de veridicitate. Ori în „Aferim” găsim altceva: o minciună gogonată evidentă alăturată unor acuze cât se poate de veridice (dar şi ele exagerate) pentru ca, prin contampinare, veridicitatea acestor acuze să dispară cu totul. Cazul „problemei israelite” în România şi trecerea sub tăcere a cauzelor apariţiei ei: INVAZIA(sprijinită de Rusia) a unei populaţii radical diferite sub aspect etnic şi religios începând cu instaurarea Regulamentului Organic şi accelerată din anii ’40 ai secolului XIX. Nici un cuvânt de la Jude (şi „consiliera” sa) despre această temă, el fiind ocupat cu aberaţia aia cu accente bogomile (cred) pusă în paralel cu un alt discurs ce îmi pare copiat mai degrabă din textele presei antievreieşti din a doua jumătate a aceluiaş secol XIX, un text recitat în tuşe extrem de groase de Alexandru Bindea. Acest lucru ar vrea să reflecte pretinsul „antisemitism” al Bisericii Ortodoxe. Lăsăm la o parte problema apartenenţei sau  nu a iudeilor din Răsăritul Europei la neamul lui Sem. Numai că descrierile reprezentanţilor clerului pare ciudat de mult scos din paginile revistei comuniste „Krokodil” decât din sursele pe care Jude afirmă că le-ar cita.

De fapt avem o însăilare de aforisme, zicători, ziceri, expresii populare aruncate cu rost şi fără rost, în stânga şi în dreapta. Un limbaj pretins „românesc”, o „sărbătoare a limbii române vechi”! Chiar aşa? Păi ce are păsăreasca aia de grecotisme cu turcisme amalgate cu românisme cu limba română? Doar pentru că a fost în uzul perioadei fanarote? Dar ne aflăm, zice Jude, în 1835, la 14 ani de la Revoluţia lui Tudor, şi în care trupele ruseşti aduseseră influenţa frnaţuzită încă mai dinainte, de pe la 1806-1812. A! Că stilistic au apărut nişte bijuterii literare ceva mai târziu, asta e altă poveste şi nu priveşte „poza” pe care Jude pretinde că o face momentului. ori momentul era unul al… invaziei rusismelor, din care Jude uziotează doar „polcovnic”. Poate o fi tot documentarea de vin?

Credem că da! Un detaliu mi-a atras atenţia la sfârşitul filmului. Ceva care mă mir că nmu a fost observat! Pe genericul de final îşi găsesc locul şi trimiteruile bibliografice ale lui Jude în descrierea pe care pretinde el că o face „momentului 1835”. Găsim: Neagoe Basarab! Ce ai zis, domnu’ Jude? Momentul Neagoe bsarab a avut loc cu peste 300 ani mai înainte. Mai aflăm „Ţiganiada”. Poate pentru limbaj pentru că apariţia sa tipărită a avut loc abia în a dioua jumătate a secolului XIX iar în ea nu aflăm acel limbaj porcos utilizat de Jude în film. Găsim numele lui Hasdeu. oare pentru opera sa dramatică „Răzvan şi Vidra” sau pentru articolele sale anti-israelite? Nu ştim. Nu pot enumera în întregime pomelnicul de trimiteri. Nu l-am reţinut. Dar unul anume l-am menţionat şi ţin să-l precizez alături de celelalte: ANTON PAVLOVICI… CEHOV! Păi ce treabă are scriitorul rus cu relităţile mioritice? Nu ştim nici asta.

În schimb o absenţă majoră are filmul, în toiul de sudalme. O sudalmă pe care nu am remarcat să o fi folosit domnul Jude, deşi descrie porţile Balcanilor, deşi auzim dialoguri în turceşte. Un cuvânt răspândit prin mahalale. Dacă l-a uitat domnul Jude, nu-i nici o problemă. I l-am menţionat eu în titlul actualei postări.

Anunțuri

7 răspunsuri la „Un sictir pentru „Aferim”

  1. E .. dragul de Jude… Ce sa vrei de la unu ca el ? Stii ma refer la „intelectuali” si „audiovizual” care mai ales in varinata locala inseamna urechism si Cine mi-a’mpuscat maimuta/ uscase-iar manusita/ Of maimuta mea/ Ce mult ma iubea!!

    Pai ce sa zic io?! Io zic decat ca la inceput a fost O vară de neuitat regizata de Pintilie dupa un volum de Petre Dumitriu. Armata ropamna e rea, Romania era colonialista, ofiterimea romana era de rahat samd . Film realizat in 1994. Ineptualitatea roaman era in extaz . Si pomenea si de Bijuterii de familie .. Cestioe ce ma face sa ma mir (a nspea mie oara) ca la Paris Dumitriu nu s-a ciocnit de cativa pumni .. Ii merita din plin secatura (a nu zic ca Cronica de falilie nu este bine scrisa… Insa .. am citit-o cu porfta l1 17 ani .. am recitit-o la 30 ci crescanda scarba si furie. Daca puneam mana pe Dimitriu … )

    Mai de curand a fost cestia aia intre „documentar” si fictiune : Marele jaf comunist …a lui Alexandru Solomon.
    Si acum este si Closer to the Moon a lu Nae Caranfil ..
    Pe scurt – cum facem din niste derbedei „eroi” pe motive etnice (acelesi motive etnice au asigurat propulsia socio-profesionala a derbedeilor garantati ca „comunisti”. Fiind derbedei nu au putut insa sa se integreze disciplinei prea stricte a PMR)

    Acum si tovaraselu Jude ….

    Apreciază

    • Nae Caranfil a precizat cât se poate de clar că filmul său, „Closer to the Moon”, este o fantezie. Un spectator mai atent observă chiar că eroii filmului său (ăia pe care-i apucase revolta) trăiesc într-un lux orbitor nu numai faţă de cetăţeanul mediu al oraşelor, dar chiar faţă de elita partidului. „Canibalizarea” tovarăşilor între ei nici măcar nu este un fenomen nou, specific românilor, ci s-a petrecut în toate ţările comuniste în frunte cu măreaţa Uniune Sovietică. Dar Nae a fost interesat de chestia legată de reconstituirea unui film într-un film despre reconstituirea altui film. Oricum, cine ar vrea să aprofundeze istoria reală după ce a văzut filmul lui Caranfil va constata imediat că cei veniţi cu tancurile Moscovei erau nişte brute sângeroase, că după „atacul trenului poştal” (zic şi eu la mişto) evreii au căpătat liber la emigrare în Israel – de unde întrebarea dacă nu cumva evreii toată treaba nu a fost o înscenare pentru a-i pune la colţ pe evreii kominternişti opuşi celor sionişti – şi, la doar câţiva ani, gradul de prosperitate al românilor crescuse semnificativ. Aşa se zicea, că au nu mă născusem încă dar cam toată lumea pomenea de anii ’60 ca unii în care mâncarea era ieftină iar deschiderea culturală fără precedent.

      Apreciază

      • Inscenare pe naiba. Monica Sevianu a emigrat in Israel. Cat a trait nu a zis „inscenare” ci doar ca barabatii din grupu ala cam … cum sa zic se „scrantisera”? Ani de zile nu a contestat jaful.

        In Histaora acu cativa ani de zile au zis mai muot si despre grup’ La un moent dat ‘revolutionerii” astia au inceput sa creaza ca li se cuvenea mai muot. Sau ca sunt coborati cu haerzaobu din cer sa fericeasca pre romani cu lumina inteligentei lor. Au provocat niste frecusuri .. Au fots avetizato, criticati prin sedinte de partid si sanctionati. Au primit vot de blam cu avertsiment. Creezi ca s-au potolit? NU!!
        Asa ca pana la urma au fost dati afara din partid si slujbe…. ca si atataia latim cetaeni romani in epoca. Insa astia au zis „va aratam noi!” si au aratat. Basta si la zid.
        A la un moment dat unu sau doi au zis ca ua facut jafuls ajute „sionismul”. „Ajutau sionismul” prin restaurante cu mari chefuri (asa au fi fots prinsi.. cineav s-a mirat de unde atatia bani de chefuri nene?!)

        Si sa revin la afwerim – nu -am vazut doaer am citit … Tiganii sunt uin prete4xt pentru „antirasism”.
        Asta nu isneamna ca totusi tiganul rob nu era „sclav” . Tiganu particularului era vandut ca si vita – fie vindei mielu sau puradelu, fie ca vindeai vaca sau tiganca, sau vindeai vieru ori tiganul tot aia era „inventar mobil”. Unica diferenta ca nu erau manctai si ca tigancusele erau ..te. Tiganii manstiresti aveai o saorta mai buna … folositi la munca inclusiv agricola si lasati sa ii manace paduchii (le fel si pe taranii romani!)

        Apreciază

      • Nu, nu erau „sclavi”! Legile spuneau altceva. „Stăpânul”, care nu putea fi decât domnul, mânăstirea sau „particularul” (adică boierul) aveau dreptul să-i folosească doar munca dându-i cota parte din ceea ce aduna. Sau altfel spus, luând impozit din ceea ce producea şatra. Pe de altă parte, da!, în privinţa robilor „particulari” exista o problemă care s-a reprodus până în ziua de astăzi (sic!) – aceea a abuzului de putere. Dar şi aici sunt nişte chestioare. Ce i-ar fi convenit unuia? Să lucreze de-şi rupea şalele pe moşie, la drumuri, în fierării? Sau să aprindă ciubucul boierului, să-i facă mâncarea în fiecare seară? Dar într-o parte dădeai birul şi nu stătea nimeni cu biciul pe tine în timp ce la curtea boierească ar fi putut să fie aspru pedepsit. Numai că nu doar ţiganii erau pedepsiţi! Cu toţii puteau ajunge în condiţii umilitoare, chiar să-şi piardă viaţa de se supăra „boierul” cel mare de la Stambul! – cazul lui Constantin Hangerli.

        Apreciază

  2. a da..
    O mica selectie personala

    Monica Macovei, 20 mai 2012:Monica Macovei, 20 mai 2012:

    “Da, are tot dreptul ambasadorul american sau alti ambasadori sa faca astfel de comentarii, pentru ca SUA, Departamentul de Stat, a finantat atat DIICOT, cat si DNA, adica parchetele specializate pe crima organizata si coruptie. Sigur ca-i intereseaza ce se intampla cu investitia lor, in sens de eficienta. Doi: au investitori straini. Investorii straini sunt interesati sa nu fie coruptie in Romania. Cine lupta cu coruptia din Romania, la nivel de investigatii? DNA. Deci e firesc si normal sa fie ingrijorat si sa-si spuna parerea cu privire la cum e condus DNA, daca e condus eficient impotriva coruptiei sau nu”. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12304315-monica-macovei-ambasadorul-gitenstein-are-dreptul-faca-aprecieri-despre-procurorul-sef-dna.htm

    Hm Gitenstein are dreptul … romanii nu …

    Postac 1 Romania nu a deins niciodata de vestul europei si nimeni altul nu-I de vina pentru tampenile care a facut in WWII decat romanii.
    Au trecut de mult vremurile cand Romani era umita si granarul Europei,cand evreii romani,oameni de afaceri au comandat de la taranii romani sa le faca si vanda grau si graunte,le-a platit onest si inca le-a dat banii din inainte ca sa cumpere seminte.Taranii au muncit de zor ca au avut pentru ce. Din moment ce antisemitismul roman a ridicat capul, afaceristii evreii, exportatori de grau si graunte au parasit Romania sau au trecut a alte soiuri de afaceri. Taranii romani nu maipot de atuncia “sa ridice capul” iar Romania a inceput uneori si sa foamete..

    Pai statistic fara evreii romani care azi cuceresc lumea din Israel,azi tara lor cu inovatile lor de inalta tehnologie la ce te-ai asteptat? Inca dupa cam 50 de ani de razboi,mizerie si saracie ..Evreii romani a fii urcat sensibil IQ -ul statistic a romanilor dar nu at vrut evrei la voi.

    Postac 2 Daca Ucraina si Romania intra sub controlul atent al CIA si Mossad atunci spionii rusi vor avea un acces mai greu la secrete de stat.

    Hm .. nu cu multi ani in urma seful antenei CIA dinBucuresti era agent rus .. Si ar mai fi .. ala Pollard .. vindea secrete ameficane catre Mossad. Si unele au cam ajuns de la Mossad la sovietici..

    Mi se pare ca asta s-ar putea numi razboi axiologic.Ceva prea complicat ptr ineptualitatea romana contimporana care stie doar ca sa dam mesajul potruvit si primim ajutoare si este gata sa se boteze catolic si in acelasi timp sa se raza-n cap si sa se aia-n fund ca asa e in vest … dupa modelul copilului de 3 ani juma care crede ca tatacu a plecat de acasa la tanti aia mai tzatzaosa numa ptr ca el nu a fots copil cuminte si nu si-a baut lapticu’ (asa ca manca c…t kominternist in numele anticomunismului!!)

    Stai sa vezi ce poa iesi din „modelul” cu integrarea tiganilior…

    A da despre ineptuali ia vezi aici : https://decablogulmuschetarilor.wordpress.com/2015/03/01/ritualurile-cultului-cargo/ Curios un „inginer” (nu nu sunt eu ala!) „descopera” paralela cu aia din Pago-Balooba insa cultii notri boeri ai mimtii, ctetirori de zodii si Eliade, gata sa inegreasca tomuri de haetie cu citate culte sunt adeptii cult cargoului …

    Apreciază

    • Despre acuza de „rasism” la adresa tuturor românilor aruncată de tovarăşii eokominternişti, oare ar fi fost mai bine ca opinca valahă să fi copiat modelul suedez aplicat prin secolul al XVI-lea? Am găsit şi eu la comentariiile de pe un forum (Presseurope, mi se pare) că pe-acolo, prin Scandinavia, unui rege i-a venit la un moment dat ideea să emită un decret: toţi ţiganii care sunt prinşi vagabondând pot fi omorâţi.

      Apreciază

    • E, n-aţi înţeles! La momentul respectiv procuroarea comunistă implicată, zice-se, şi în Mineriada din 13-15 apăra prin ricoşeu, dreptul Omului de a se implica numai el în Justiţie, prin „om” înţelegându-se tovarăşul preşedinte Băsescu. În rest, e inepţie monicistă.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s